Андрей Мардарь / NewsMaker

Reacția companiei AstraZeneca, după îngrijorările referitoare la vaccin

Nu există dovada unui risc crescut de embolie pulmonară, tromboză venoasă profundă sau scădere a trombocitelor din cauza vaccinului AstraZeneca. Este reacția oficială a reprezentanților companiei, în contextul în care în Norvegia au fost semnalate sâmbătă noi probleme despre care există suspiciuni că ar avea legătură cu administrarea vaccinului companiei anglo-suedeze, scrie Digi24.

Totuși, AstraZeneca spune că va reanaliza toate datele de siguranță disponibile. Deja a făcut o revizuire a datelor pe care le are în cazul celor peste 17 milioane de persoane care au fost vaccinate deja în Marea Britanie și Uniunea Europeană. Astfel, specialiștii companiei au ajuns la concluzia că nu există dovezi ale unui risc crescut de tromboze, embolie pulomonară sau trombocitopenie, în cazul niciunei grupe de vârstă, de gen, lot de vaccin sau în vreo țară anume, arată un comunicat al companiei. 

Reacția companiei vine la trei zile după ce mai multe țări din Europa au oprit vaccinarea sau au suspendat unele loturi de vaccin „ca măsură de precauție”, după apariția unor cazuri severe, unele soldate cu deces, la persoane care se vaccinaseră cu AstraZeneca.

Autoritățile din Norvegia au anunțat că un cadru medical a murit din cauza unei hemoragii cerebrale la zece zile de la vaccinare, iar alţi trei angajaţi din domeniul sănătăţii au fost internaţi și sunt tratați pentru sângerări cutanate, cheaguri de sânge și un număr scăzut de trombocite. Toți au vârste sub 50 de ani, iar Norvegia le-a cerut persoanelor vaccinate să se prezinte la medic, dacă au probleme de sănătate la mai mult de trei zile de la administrarea vaccinului.

Duminică a fost rândul Irlandei să se alăture țărilor care suspendă vaccinarea cu serul companiei AstraZeneca, deși nu a înregistrat niciun caz suspect.

Decizia a fost luată duminică și în regiunea italiană Piemont, după moartea suspectă a unui profesor la o zi de la vaccinare, dar ulterior autoritățile au revenit și au anunțat că retrag doar dozele din lotul respectiv, care are codul ABV5811, scrie Agerpres

***

Amintim că mai multe state europene au sistat vaccinarea cu serul anti-Covid produs de AstraZeneca, suspectându-se că ar fi determinat apariția unor cheaguri de sânge. Ar fi vorba despre 30 de cazuri din 5 mln de persoane vaccinate cu acest ser, fără să fie determinată, însă, o legătură directă cu imunizarea.

Autoritățile din România au decis suspendarea vaccinării cu lotul AstraZeneca ABV 2856. Imunizarea cu AstraZeneca va continua însă cu doze din alte loturi.

Potrivit Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) de la Chișinău, vaccinurile AstraZeneca, pe care le-a recepționat Republica Moldova din România, nu fac parte din lotul care a fost suspendat temporar.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

airport.md

12 ani de călătorii fără vize în spațiul Schengen: câți cetățeni ai Moldovei au beneficiat de regimul liberalizat

Pe 28 aprilie 2026 se împlinesc 12 ani de la abolirea de către Uniunea Europeană a regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată ale cetățenilor Republicii Moldova în Spațiul Schengen. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, pe parcursul celor 12 ani de călătorii fără vize în Spațiul Schengen, peste 2,7 milioane de moldoveni au beneficiat de acest regim.

Potrivit Ministerului de Externe, din 28 aprilie 2014 și până la 20 aprilie 2026, peste 2,7 milioane de moldoveni au beneficiat de acest regim, efectuând aproape 21 de milioane de călătorii în Uniunea Europeană.

Date comparative pe ani

Numărul beneficiarilor care au călătorit în Spațiul Schengen a crescut de la circa 158 de mii în 2014 la aproximativ 891 de mii în 2019. Doar 0,3-0,4% dintre călători în acea perioadă au fost refuzați la intrare, iar 0,5-0,7% au vizat cazuri de ședere ilegală. 

În 2020, numărul beneficiarilor a scăzut de 2,4 ori față de 2019 (de la 890 974 la 366 254), iar numărul călătoriilor – de 2,9 ori (de la 2 322 787 la 793 243). În 2021, au fost înregistrați 614 873 de beneficiari și 1 297 528 de călătorii. Potrivit Ministerului, circulația s-a redus din cauza restricțiilor de călătorie impuse de statele membre ale Uniunii Europene în contextul pandemiei de Covid-19. Rata refuzurilor de intrare și a șederilor ilegale a ajuns în 2020 la 1,1% și, respectiv, 2,6%. În 2021, refuzurile au scăzut la 0,6%, iar șederile ilegale au crescut la 2,78%. 

Pe parcursul anilor 2022-2025, numărul beneficiarilor s-a stabilizat la aproximativ 1 milion anual (2022 – 991 514, 2023 – 1 045 329, 2024 – 1 001 987, 2025 – 1 007 064), iar numărul călătoriilor – la circa 2,5 milioane pe an. Refuzurile de intrare au înregistrat o ușoară creștere (de la 0,2% în 2022 la 0,44% în 2025), în timp ce cazurile de ședere ilegală au scăzut (de la 1,63% în 2022 la 0,74% în 2025). 

Precizările Ministerului de Externe

Ministerul a precizat că libera circulație presupune respectarea regulilor de intrare și ședere în Spațiul Schengen, inclusiv a celor prevăzute în articolul 6 al Codului Frontierelor Schengen.

În același timp, Ministerul a amintit că, începând cu 10 aprilie 2026, Uniunea Europeană a introdus Sistemul de intrare/ieșire (EES) la frontierele externe. „Acesta nu schimbă regulile de intrare și ședere în Spațiul Schengen, dar poate prelungi timpul de verificare și colectare a datelor”, a precizat Ministerul.

Din Spațiul Schengen fac parte 26 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (cu excepția Irlandei), precum și Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: