Андрей Мардарь / NewsMaker

Reacția companiei AstraZeneca, după îngrijorările referitoare la vaccin

Nu există dovada unui risc crescut de embolie pulmonară, tromboză venoasă profundă sau scădere a trombocitelor din cauza vaccinului AstraZeneca. Este reacția oficială a reprezentanților companiei, în contextul în care în Norvegia au fost semnalate sâmbătă noi probleme despre care există suspiciuni că ar avea legătură cu administrarea vaccinului companiei anglo-suedeze, scrie Digi24.

Totuși, AstraZeneca spune că va reanaliza toate datele de siguranță disponibile. Deja a făcut o revizuire a datelor pe care le are în cazul celor peste 17 milioane de persoane care au fost vaccinate deja în Marea Britanie și Uniunea Europeană. Astfel, specialiștii companiei au ajuns la concluzia că nu există dovezi ale unui risc crescut de tromboze, embolie pulomonară sau trombocitopenie, în cazul niciunei grupe de vârstă, de gen, lot de vaccin sau în vreo țară anume, arată un comunicat al companiei. 

Reacția companiei vine la trei zile după ce mai multe țări din Europa au oprit vaccinarea sau au suspendat unele loturi de vaccin „ca măsură de precauție”, după apariția unor cazuri severe, unele soldate cu deces, la persoane care se vaccinaseră cu AstraZeneca.

Autoritățile din Norvegia au anunțat că un cadru medical a murit din cauza unei hemoragii cerebrale la zece zile de la vaccinare, iar alţi trei angajaţi din domeniul sănătăţii au fost internaţi și sunt tratați pentru sângerări cutanate, cheaguri de sânge și un număr scăzut de trombocite. Toți au vârste sub 50 de ani, iar Norvegia le-a cerut persoanelor vaccinate să se prezinte la medic, dacă au probleme de sănătate la mai mult de trei zile de la administrarea vaccinului.

Duminică a fost rândul Irlandei să se alăture țărilor care suspendă vaccinarea cu serul companiei AstraZeneca, deși nu a înregistrat niciun caz suspect.

Decizia a fost luată duminică și în regiunea italiană Piemont, după moartea suspectă a unui profesor la o zi de la vaccinare, dar ulterior autoritățile au revenit și au anunțat că retrag doar dozele din lotul respectiv, care are codul ABV5811, scrie Agerpres

***

Amintim că mai multe state europene au sistat vaccinarea cu serul anti-Covid produs de AstraZeneca, suspectându-se că ar fi determinat apariția unor cheaguri de sânge. Ar fi vorba despre 30 de cazuri din 5 mln de persoane vaccinate cu acest ser, fără să fie determinată, însă, o legătură directă cu imunizarea.

Autoritățile din România au decis suspendarea vaccinării cu lotul AstraZeneca ABV 2856. Imunizarea cu AstraZeneca va continua însă cu doze din alte loturi.

Potrivit Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) de la Chișinău, vaccinurile AstraZeneca, pe care le-a recepționat Republica Moldova din România, nu fac parte din lotul care a fost suspendat temporar.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei ar putea avea loc în noiembrie? Cazul, examinat de Judecătoria Comrat

Deputatul autonomiei găgăuze, Alexandr Tarnavschi, a depus o acțiune în contencios administrativ la Judecătoria Comrat, prin care cere obligarea legislativului local să organizeze alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei pe 16 noiembrie 2025, potrivit Moldova 1.

Mandatul actualei legislaturi a expirat deja, însă data scrutinului nu a fost stabilită. Într-un comentariu pentru Moldova 1, Tarnavschi a declarat că încă în ianuarie a propus o inițiativă legislativă privind stabilirea datei alegerilor pe 16 noiembrie, însă subiectul ar fi fost tergiversat, susține Tarnavschi.

„Din diverse motive, subiectul nu a fost pus pe agendă decât atunci când Parlamentul intrase deja în campanie electorală, când nu mai pot fi interpretate legi sau aduse modificări legislative. Au lăsat intenționat lucrurile să ajungă aici, astfel încât acum să se întrebe: cum să organizăm alegeri dacă nu avem Curtea de Apel Comrat, dacă nu există Consiliul electoral de circumscripție al Găgăuziei?”, a declarat Alexandr Tarnavschi.

Instanța ar urma să se pronunțe rapid, a precizat Tarnavschi, pentru că este vorba despre un proces electoral. „Dacă hotărârea va fi luată până pe 16 septembrie, există timp suficient pentru organizarea alegerilor”, a adăugat acesta.

Sursa: Nokta

Pe 15 august, Adunarea Populară a inclus pe ordinea de zi stabilirea datei alegerilor, însă deputații nu au ajuns la un consens. Oponenții organizării scrutinului au invocat lipsa autorității electorale regionale, care a fost desființată în 2023, și a Curții de Apel Comrat (comasată cu cea de la Cahul pentru a crea Curtea de Apel Sud) care ar urma să confirme rezultatele scrutinului..

Comisia Electorală Centrală de la Comrat a fost desființată de deputații Adunării Populare, în decembrie 2023, la inițiativa speakerului găgăuz Dmitri Constantinov, care a argumentat că această instituție cu statut permanent ar fi „ineficientă” în perioada dintre campaniile electorale. Instanța de fond și Curtea de Apel Comrat au anulat decizia Adunării Populare. În prezent, cazul se află pe rol la Curtea Supremă de Justiție.

În ședința din 15 august curent, deputații locali au aprobat trei candidaturi din partea Adunării Populare pentru noua componență a autorității electorale regionale.

Executivul și instituția bașcanului nu și-au prezentat candidații. Iar Judecătoria Comrat a refuzat să-și delege reprezentantul atât timp cât dizolvarea autorității electorale precedente este încă examinată în justiție.

Precedentele alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc în două tururi, pe 19 septembrie și 3 octombrie 2021.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: