Игорь Чекан, NewsMaker

Reacția Procuraturii Generale, la solicitarea unui deputat PAS cu privire la investigația în care sunt vizați ex-procurorii Statnîi și Morari

Procuratura Generală a venit cu o reacție după ce deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Lilian Carp a solicitat autosesizarea instituției și verificarea informaţiilor dintr-o investigaţie jurnalistică, potrivit cărora, foştii procurori Viorel Morari şi Roman Statnîi ar fi deposedat de avere, prin şantaj, doi fraţi din Federaţia Rusă, ambii antreprenori. Morari neagă orice implicare în acest dosar. 

Un om de afaceri din Rusia îi învinuiește pe foștii procurori anticorupție din Republica Moldova, Roman Statnîi și Viorel Morari, că i-ar fi fabricat în 2018 un dosar și l-au lipsit de bunuri în valoare de peste 1.800.000 de euro. Reclamantul, Evgheni Kheyman, insistă că totul s-a făcut la comanda a doi antreprenori.

În context, deputatul PAS Lilian Carp, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, a solicitat Procuraturii Generale să verifice informațiile:

„Cer Procuraturii să fiu informat dacă Procuratura Generală a deschis pe numele lui Roman Statnîi și Viorel Morari anumite dosare penale pentru escrocherie în proporții deosebit de mari și exces de putere, la ce etapă se află dosarele penale, dacă până în prezent au apărut și alți învinuiți. În contextul în care aceste persoane nu sunt în funcție nu este necesar avizul CSP-ului, de aceea domnule procuror interimar, vă rog să vă autosesizați. Consider că aceste investigații jurnalistice au bază documentară și solicit să vă autosesizați pe acest caz și să informați opinia publică despre acest caz”, a declarat Carp.

Contactat de TVR Moldova, fostul procuror-şef al Procuraturii Anticorupţie Viorel Morari a negat acuzaţiile. Acesta susține că investigaţia jurnalistică ar fi fost realizată „la comandă”. Potrivit lui, anterior, în baza unei anchete, Procuratura Generală nu a găsit justificarea acuzaţiilor ce i se aduc.

„Este tendenţioasă şi denigratoare, aducând atingere a prezumţiei nevinovăţiei, atît a mea cât şi a colegului meu, Statnîi Roman. Procuratura Generală, sub conducerea lui Alexandr Stoianoglo, pe care l-am criticat continuu, privind activitatea defectuoasă a procuraturii generale, a investigat acest fapt, mai mult de un an jumătate şi în acest răstimp, mie fost procuror-şef al PA, nu mi-au fost aduse careva acuzaţii oficiale. Nu am nicio implicare în dosarul respectiv”, a răspuns Morari.

Procuratura Generală a venit cu o reacție la subiect prin intermediului unui comunicat de presă publicat pe 13 octombrie. Reprezentanții instituției au precizat că, la etapa actuală, sunt efectuate acțiunile necesare de urmărire penală:

1. Circumstanțele respective sunt investigate deja de către Procuratura Generală în cadrul unei cauze penale, începând cu luna februarie 2020. Acestea fiind investigate prin prisma infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (5) (escrocherie) , 324 alin.(3) (corupere pasivă), 325 alin.(3) (corupere activă) , 326 alin. (3) (trafic de influență) , 328 alin. (3) (abuz de serviciu) Cod penal.

2. Până în prezent, statutul de învinuit a fost atribuit, de către procurorul de caz, în privința a două persoane. Este vorba despre un cetățean al Federației Ruse și unui ex-procuror, numele cărora la moment nu pot fi divulgate respectând principiile confidențialității urmăririi penale și prezumției nevinovăției.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: