Reacția Silviei Radu, după percheziții: „Nu cunosc nimic și nu am nicio legătură cu aceste tranzacții”

Fostul primar al capitalei, Silvia Radu, sparge tăcerea și vine cu o reacție oficială după ce procurorii anticorupție și ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) au descins în dimineața zilei la domiciliul său, precum și a altor patru persoane, suspectate de spălare de bani. Radu declară că nu cunoaște nimic și că nu ar avea nicio legătură cu tranzacțiile la care este suspectată că ar fi participat. Fostul edil al capitalei declară că va colabora cu ancheta, pentru a-și dovedi nevinovăția.

„Eu nu cunosc nimic despre tranzacțiile care fac obiectul declarațiilor publice de astăzi și nu am nici o legătură cu tranzacțiile respective. Nu am semnat contracte. Nu am făcut și nu am primit plăți. Nu am participat nici la frauda bancară și nici la furtul miliardului”, se arată în mesajul postat de Silvia Radu pe pagina sa de Facebook.

Fosta primăriță declară că este gata să colaboreze cu ancheta pentru a-și dovedi nevinovăția, însă condamnă modalitatea de a face acest lucru „prin lezarea imaginii publice și a demnității unor persoane nevinovate”.

„Consider că astfel de acțiuni, fără suport probatoriu, încalcă vehement drepturile omului. Eu cred în stat de drept și sper în neadmiterea abuzurilor. Regret situația de astăzi și sper că, în cel mai scurt timp, organele competente se vor convinge că toate aceste bănuieli la adresa mea sunt absolut nefondate”, a mai scris Radu.

***
Precizăm cu procurorii anticorupție și ofițerii CNA au descins, în această dimineață, la patru persoane vizate într-un dosar de spălare de bani. Ar fi vorba, inclusiv, de fostul primar al capitalei, Silvia Radu, ex-directorul Administrației de Stat a Aviației Civile, Valentin Vizant sau ex-directorul Autorității Aviației Civile (AAC), care a fost reținut pentru 72 de ore, urmare a perchezițiilor. Potrivit surselor NM, este vorba despre fostul director al AAC Eugeniu Coștei.

Într-o reacție pe Facebook, ex-directorul Administrației de Stat a Aviației Civile Valentin Vizant a calificat perchezițiile drept o acțiune „de prost gust”. Vizant a declarat spune că va prezenta, în curând, public, informații cu privire la cei care ar fi stat „în spatele” perchezițiilor de azi, 15 august, precum și un raport privind activitatea companiilor gestionate.

Potrivit CNA, cele patru persoane anchetate ar fi activat în cadrul unei companii de prestare a serviciilor de consultanță în domeniul aeronautic și ar fi semnat mai multe contracte cu entități similare de peste hotare. S-a constatat că banii primiți pentru servicii ar fi intrat în conturile companiei moldovenești, dar și în conturile unor companii offshore. Ulterior, banii ajunși în offshore ar fi fost distribuiți pe conturile mai multor companii-căpușă, pentru a legaliza proveniența lor. În final, mijloacele financiare spălate ajungeau pe cardurile personale ale celor patru suspecți.

La această etapă, se investighează o sumă de peste 2 milioane de euro, încasată de beneficiarii companiei. O parte din aceasta nu ar fi fost raportată către autoritățile fiscale din Republica Moldova, fiind tăinuită prin utilizarea sistemelor bancare din zone offshore.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: