Viață

Recean cere măsuri de susținere, după ce ANRE va aproba noile tarife. Inclusiv pentru companiile care produc produse alimentare

Mihaela Conovali
| 30 decembrie, 2024
12:03

Premierul Dorin Recean a cerut ministrului Muncii și Protecției Sociale să vină cu calcule și măsuri suplimentare de susținere a populației „imediat ce ANRE va decide asupra noilor tarife”. Totodată, Recean a solicitat Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării să identifice companiile „care produc produse alimentare și companiile competivitatea cărora poate să fie afectată în rezultatul creșterii tarifelor la energia electrică”. Ultimele, a comunicat Recean, vor fi susținute în două moduri. În reacție la solicitarea lui Recean, ministrul Muncii și Protecției Sociale Alexei Buzu a declarat că în luna următoare va fi comunicat modul în care compensațiile pentru luna ianuarie „vor reflecta creșterile de tarif atât la energia termică și eventuale creșteri de tarif pentru energia electrică”.

„O să-l rog pe domnul Buzu, domnule ministru, imediat ce ANRE va decide asupra noilor tarife să venim imediat cu calculele și cu măsurile suplimentare de susținere a cetățenilor în așa fel încât să avem grijă să diminuăm din impactul creșterii corespunzătoare. La fel, și Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării – să identificăm acele companii pe care Guvernul le va susține, mă refer în primul rând la companiile care produc produse alimentare, este evident, și la fel companiile competivitatea cărora poate să fie afectată în rezultatul creșterii tarifelor la energia electrică. Îi vom susține în două moduri, primul este compensarea parțială a creșterii acestor cheltuieli pentru o perioadă limitată – între 3 și 6 luni, în paralel cu subvenționarea investițiilor în eficiența energetică, în așa fel încât aceste măsuri să producă și sustenabilitate”, a comunicat Dorin Recean la ședința Guvernului din data de 30 decembrie.

„Așa cum ați solicitat dumneavoastră, în luna ianuarie vom comunica modul în care compensațiile deja pentru luna ianuarie vor reflecta creșterile de tarif atât la energia termică și eventuale creșteri de tarif pentru energia electrică”, a spus, la rândul său, Alexei Buzu.

***

Pe 26 decembrie, Termoelectrica și CET Nord au solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) majorarea tarifelor pentru energia termică livrată consumatorilor. Conform cererilor depuse, Termoelectrica a propus o majorare de 740 de lei, ridicând prețul unei gigacalorii (Gcal) la 2.564 lei (fără TVA). CET Nord a cerut o creștere de 793 de lei, ceea ce ar însemna un tarif de 2.612 lei/Gcal (fără TVA) pentru locuitorii municipiului Bălți. Motivul invocat de cele două companii pentru aceste solicitări este creșterea costurilor la gazele naturale, care au impact direct asupra prețului final al energiei termice. Solicitările vor fi examinate de ANRE, care urmează să elaboreze un proiect de hotărâre în acest sens. Detalii AICI.

Amintim, înainte de aceasta – pe 29 noiembrie, ANRE a aprobat tarife noi pentru gaz. Potrivit deciziei, începând cu 1 decembrie, consumatorii achită 16 lei și 74 de bani (cu TVA) pentru un metru cub de gaz – cu 27,5% sau cu 3 lei și 62 de bani mai mult. Detalii AICI. Urmare a deciziei ANRE, autoritățile au anunțat că începând cu luna decembrie, consumatorii casnici vor avea compensații pentru gaze naturale mai mari. Detalii AICI și AICI.

Pe 18 decembrie, premierul Dorin Recean a declarat că, în cazul în care Rusia nu va livra gaze naturale în stânga Nistrului, tarifele la energia electrică vor fi majorate. În acest sens, a adăugat oficialul, statul va acorda compensații suplimentare. Detalii AICI. Precizăm în context că între timp, pe 28 decembrie, Gazprom a expediat către Moldovagaz – companie fiică pe care o controlează – o notificare în care a informat că nu va mai livra gaze naturale în Republica Moldova, care sunt direcționate în regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Alexei Buzu, ANRE, căldură, creșteri de tarif, Dorin Recean, Lumina, top

Știri similare

Politică

Maia Sandu pleacă în Cipru, țară care va prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene

Viață

FOTO/VIDEO Flăcări pe acoperișul unui bloc de 15 etaje din Chișinău, în regiunea Circului

Externe

FOTO „Justiție, nu corupție”: proteste în România după documentarul Recorder. S-au cerut demisii

Mihaela Conovali
| 11 decembrie, 2025
08:40

Mai multe persoane din România, majoritatea tineri, au ieșit în stradă în seara zilei de miercuri, 10 decembrie, după dezvăluirile din documentarul Recorder despre starea sistemului judiciar din România. Un protest cu sute de manifestanți a avut loc în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii din București. O manifestație similară a avut loc și la Cluj. Protestatarii au cerut demisii, inclusiv demisia șefului Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Marius Voineag, relatează HotNews.

„Justiție, nu corupție!”, „Justiție, nu mafie!”, „Fără prescripție pentru corupție”, „Ne-am săturat cât ați furat!”, „Hoții prinși, nu prescriși”, „Mafie, politică, lasă presa liberă!”, au strigat manifestații în fața Consiliului Superior al Magistraturii.

„Jos, Voineag!”, au mai strigat protestatarii, cerând demisia șefului DNA, Marius Voineag. Totodată au cerut demisia șefei de Înalta Curte de Casație și Justiție, Lia Savonea, dar și demisia fostului ministru al Justiției, în prezent ministru de Interne, Cătălin Predoiu.

Unii dintre manifestanți au avut pancarte în care au mulțumit site-ului de investigații Recorder. Totodată au scandat: „Bravo, Recorder!” și „Afară cu voi, Recorder suntem noi!”.

Potrivit sursei citate, numărul manifestanților din fața Consiliului Superior al Magistraturii a urcat la aproape 1000.

Sute de oameni au ieșit în stradă și la Cluj-Napoca. „Savonea, demisia!” și „Nicușor, ocupă-te de marea corupție!” sunt câteva dintre mesajele scandate de protestatarii clujeni.

Documentarul Recorder

Pe 9 decembrie, jurnaliștii de la Recorder au publicat un documentar cu denumirea „Justiție capturată”.

Potrivit jurnaliștilor, societatea românească s-a trezit în fața unei realități în care dosarele de mare corupție sunt îngropate în mod sistematic. „Inculpați celebri achitați în apel după ce în prima instanță primiseră ani grei de închisoare, procese tergiversate până când faptele ajung la prescriere, condamnări definitive care sunt reevaluate și șterse cu buretele. În plus, asupra DNA au început să planeze suspiciuni privind blocarea unor anchete penale”, au declarat jurnaliștii.

Documentarul de două ore, care comprimă o muncă de investigație de peste un an și jumătate, încearcă să explice mecanismele prin care sistemul judiciar a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni, au comunicat jurnaliștii.

Potrivit Recorder, mărturiile adunate din interiorul sistemului de justiție sunt de o gravitate fără precedent: ele vorbesc despre dosare de mare corupție în care judecătorilor li se sugerează să ia decizii favorabile inculpaților, despre încălcarea flagrantă a principiului repartizării aleatorii a dosarelor prin schimbarea discreționară a completurilor de judecată, despre cum magistrații care nu se supun sunt marginalizați, hăituiți prin anchete ale Inspecției Judiciare și uneori chiar excluși din magistratură.

În documentarul Recorder, printre cei intervievați au fost: fostul șef de secție militară la DNA, Liviu Lascu; fostul procuror-șef al DNA între perioadele Laura Codruța Kovesi și Marius Voineag, Crin Bologa; judecătorul Laurențiu Beșu; dar și o procuroare din DNA și o judecătoare de la Curtea de Apel, care au vorbit sub anonimat.

Reacția lui Nicușor Dan

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că situațiile prezentate în documentar trebuie investigate, iar persoanele vinovate – pedepsite.

„Nu vreau să scuz în vreun fel politicul. Faptul că lupta anticorupție s-a redus dramatic are influență politică. Numirile procurorilor-șefi au fost politice. Societatea vorbește de mult de probleme în justiție fără să vedem, la nivelul Ministerului Justiției, voință de a intra cu adevărat în ele. Dar soluția la problemele ridicate este tot în interiorul sistemului de justiție. Cazurile prezentate trebuie investigate și trebuie investigată mai ales recurența acestor cazuri. Iar persoanele vinovate trebuie pedepsite, însă tot de sistemul de justiție, și pe bază de probe. Pentru că materialul Recorder prezintă și fapte, care sunt clare, dar și opinii, care trebuie probate”, a declarat Nicușor Dan.

Totodată, președintele României a venit cu mai multe întrebări în urma investigației.

„De ce nu avem încă un raport din interiorul sistemului de justiție, deși se vorbește de lucrurile astea de mult timp? Câte sesizări s-au făcut din interiorul sistemului de justiție pe faptele de care vorbim? Câte acțiuni în justiție s-au făcut pe faptele de care vorbim? De ce sunt doar trei magistrați în activitate care au acceptat să vorbească deschis cu reporterii? (…) Așa cum am spus, am început să lucrăm la un raport cu date despre problemele din sistemul de justiție. Discutăm cu magistrați. Îi invit pe toți magistrații să îmi scrie direct despre problemele pe care le întâmpină și îi asigur că voi citi personal ce îmi transmit”, a mai declarat Nicușor Dan.