Politică

Recean explică de ce Comisia pentru Situații Excepționale a stabilit restricții pentru ca oamenii lui Șor cu dosare penale să nu poată participa la alegeri

Ecaterina Arvintii
| 4 octombrie, 2023
10:36

Guvernul și guvernarea nu va accepta ca „grupările criminale să continue să submineze procesele democratice” din Moldova, susține premierul Dorin Recean. Oficialul a declarat în debutul ședinței Cabinetului de miniștri din 4 octombrie că autoritățile vor interveni prompt și hotărât ori de câte ori va fi necesar. Reacția prim-ministrului vine după ce Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a stabilit, în dimineața zilei de 4 octombrie, urmare a deciziei Curții Constituționale de acum o zi, criteriile de individualizare cu privire la persoanele care nu au dreptul de a candida la alegerile locale din 5 noiembrie și posibilitatea de contestare a acestor decizii administrative la Curtea de Apel.

„Ieri Curtea Constituțională a dispus individualizarea criteriilor de restricționare a drepturilor unor cetățeni, inclusiv de a participa la alegerile locale, scrutinul care vine. Și da, am observat ca grupările criminale s-au bucurat că va exista un vid legislativ și asta le va permite să perpetueze efortul lor de a submina procesele democratice, de a frauda alegerile. Ei, iată nu s-a primit. Prin decizia CSE de azi dimineață acest lucru a fost realizat, aceste criterii de individualizare au fost instituite și, respectiv, grupările criminale nu vor putea exploata acest vid legislativ, după care Parlamentul va interveni corespunzător”, a declarat prim-ministrul Dorin Recean.

Șeful Cabinetului de miniștri a dat asigurări că Guvernul și guvernarea „nu va accepta și nu va tolera” ca „grupările criminale” să continue să submineze procesele democratice din Republica Moldova, or să continue să utilizeze și exploateze instrumentele democratice pentru a perpetua subminarea statului de drept.

„Noi vom continua sa reacționam prompt, ori de câte ori va fi necesar”, a conchis Recean.

Amintim că judecătorii Curții Constituționale au declarat pe 3 octombrie neconstituțional articolul 16, alineat 2, litera (e) din Codul Electoral – propus și votat de PAS în Parlament. Așadar, conform deciziei CCM, membrii din conducerea ex-Partidului „ȘOR” au acum dreptul să participe la alegerile din 5 noiembrie, precum și la cele care vor fi organizate în Moldova în următorii cinci ani. Decizia a fost luată în componența judecătorilor Nicolae Roșca, Domnica Manole, Liuba Șova, Serghei Țurcan și Vladimir Țurcanu. Judecătorii Nicolae Roșca și Liuba Șova au formulat opinii separate.

Deputata Marina Tauber, care candidează la alegerile locale independent pentru fotoliul de primar al municipiului Bălți, a salutat în seara zilei de 3 octombrie decizia CCM și și-a îndemnat colegii din ex-Partidul „ȘOR”, declarat neconstituțional, să participe la scrutin, dacă își doresc.

În dimineața zilei de 4 octombrie, însă, speakerul Igor Grosu a anunțat că Parlamentul se va întruni în decursul zilei în ședință pentru a completa Codul electoral. În lege vor fi stabilite criteriile de individualizare a restricțiilor dreptului de a fi ales. Detalii AICI.

De menționat că, urmare a deciziei Curții Constituționale din 3 octombrie, prin care a dat undă verde echipei lui Șor să participe la scrutin, membrii Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) s-au întrunit în dimineața zilei de 4 octombrie în ședință de urgență. CSE a stabilit, în cadrul ședinței, principalele criterii după care persoanele care vor candida în cadrul alegerilor locale din 5 noiembrie vor putea intra în cursa electorală. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

alegeri 5 noiembrie, alegeri locale, decizie CCM, decizie CSE, grupări criminale, reacție, Șor, top

Știri similare

Politică

Igor Grosu va participa la o nouă ediție a Summit-ului Platforma Internațională Crimeea

Externe

Incendiu la o centrală electrică din regiunea Moscova, după un atac cu drone (VIDEO)

Război în Ucraina

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Mihaela Conovali
| 22 noiembrie, 2025
18:22

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.