știri.md

Record? Mărimea exporturilor din Transnistria către UE a ajuns la 80%

Chișinăul a declarat, în contextul Zilei Europei, că în primele trei luni din acest an 80,9% din exporturile regiunii transnistrene au mers spre țările din Uniunea Europeană (UE). 56,3% este cifra importurilor regiunii către UE. Menționăm, în 2023, exportul agenților economici din regiunea transnistreană către țările din UE a constituit 70,48%, o creștere cu peste 20,58% în raport cu anul 2019. 

În contextul Zilei Europei, marcată pe 9 mai, Biroul politici de reintegrare a declarat că celebrarea este deosebit de semnificativă pentru Republica Moldova, în contextul aspirațiilor de integrare europeană, dar și în procesul de soluționare a conflictului transnistrean.

Potrivit Biroului, beneficiile integrării europene sunt vizibile în regiunea transnistreană „unde proiectele de dezvoltare finanțate de Uniunea Europeană contribuie la îmbunătățirea infrastructurii, accesului la educație și sănătate, precum și la extinderea oportunităților economice, inclusiv de export și import către/din UE”.

„Este remarcat că, în primul trimestru al anului 2024 ponderea exporturilor din regiunea transnistreană către UE a atins 80,9%, iar cea a importurilor a constituit 56,3%”, a menționat Biroul.

În noiembrie 2023, așa-numitul „ministru transnistrean de Externe” Vitalii Ignatiev s-a plâns reprezentantei speciale a UE în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană că autoritățile de la Chișinău ar „bloca” exporturile din regiunea transnistreană. Detalii AICI. Totuși, înainte de aceasta, Chișinăul a raportat că în 2022, 67% din exporturile Transnistriei au mers spre țările UE, o creștere de 10,2% față de anul 2021. Detalii AICI. În ianuarie 2024, Guvernul raporta că în anul 2023 exportul agenților economici din regiunea transnistreană către țările din UE a constituit 70,48%, o cifră-record de la semnarea Acordului de Asociere cu Republica Moldova, fiind marcată o creștere cu peste 20,58% în raport cu anul 2019, când procentul de export era doar 49,9%. Principalele destinații din UE, alese de agenții economici din regiunea transnistreană, în mod tradițional, au rămas: România, Polonia, Germania, Slovacia, Bulgaria, etc. În martie 2024, responsabilul de relații externe al regiunii transnistrene Vitalii Ignatiev declara, într-un interviu, că nu este corectă informația că 70% din exporturile regiunii ajung în Uniunea Europeană. El susținea că este vorba de 30%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Alexei Baraboi

Deputatul PAS Alic Baraboi, președinte al grupului de prietenie Moldova-Germania, îl apără pe ambasadorul Hubert Knirsch: „Mi se pare nedrept”

Deputatul PAS și președintele Grupului parlamentar de prietenie cu Germania, Alic Baraboi, a declarat că trebuie să fim atenți atunci când interpretăm declarațiile unui diplomat. Potrivit lui Baraboi, în același interviu, ambasadorul Hubert Knirsch a exprimat fără echivoc poziția Germaniei privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei și sprijinul pentru Moldova. „A reduce o discuție amplă la câteva secunde controversate și a ignora tot restul mi se pare nedrept”, a comunicat deputatul, adăugând că ceea ce l-a întristat cel mai mult nu au fost declarațiile ambasadorului, ci „viteza cu care alegem să condamnăm, fără să verificăm contextul și fără să lăsăm loc unei interpretări de bună-credință”.

Deputatul a spus că l-a cunoscut pe ambasador în cadrul unei întâlniri oficială și a descoperit „un diplomat cu o experiență internațională solidă, bine conectat la realitățile Republicii Moldova și profund implicat în susținerea parcursului nostru european”.

„Da, subiectele identității, limbii și religiei sunt extrem de sensibile. Tocmai de aceea trebuie să fim și mai atenți atunci când interpretăm declarațiile unui diplomat. O traducere imperfectă, o formulare nefericită sau o frază ruptă din context pot schimba complet sensul unui mesaj. În același interviu, ambasadorul a exprimat fără echivoc poziția Germaniei privind războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, sprijinul pentru Republica Moldova și pentru integrarea noastră europeană. A reduce o discuție amplă la câteva secunde controversate și a ignora tot restul mi se pare nedrept. Nu spun că orice diplomat este infailibil. Dar nici nu putem transforma fiecare controversă într-un linșaj public”, a scris deputatul pe o rețea de socializare.

El a adăugat că Germania este unul dintre cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova.

„Este una dintre țările care investește, sprijină și contribuie constant la modernizarea statului nostru. Putem avea opinii diferite, putem cere clarificări atunci când este cazul, dar trebuie să păstrăm decența și respectul pe care le presupune dialogul dintre două state partenere. Ceea ce m-a întristat cel mai mult nu au fost declarațiile ambasadorului, ci viteza cu care noi înșine alegem să condamnăm, fără să verificăm contextul și fără să lăsăm loc unei interpretări de bună-credință. Dacă vrem să fim parte a Uniunii Europene, atunci trebuie să învățăm și cultura dialogului european: fermitate atunci când este nevoie, dar și echilibru, respect și responsabilitate. Republica Moldova are nevoie de mai puțină indignare de moment și de mai multă maturitate”, a conchis parlamentarul.

***

Ambasadorul Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, a declarat că ar pune sub semnul întrebării afirmația potrivit căreia Republica Moldova și România au aceeași limbă și religie. Diplomatul a adăugat că sunt oameni „care gândesc la fel – că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel – că avem două limbi sau religii diferite”. Declarațiile ambasadorului, făcute în timpul unei emisiuni pe 9 iulie și asigurate prin traducere live, au stârnit mai multe reacții critice atât în Republica Moldova, cât și în România. Detalii AICI.

Ulterior, ambasadorul a spus că l-au surprins „reacțiile vehemente”. Diplomatul a menționat că ar fi trebuit să se exprime cu mai multă claritate și precizie. În același timp, Hubert Knirsch a precizat că a vorbit cu respect față de Republica Moldova, exprimându-și speranța că acest lucru a fost înțeles. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: