parlament.md

Referendum pentru unirea cu România? Costiuc: „Am să propun. Să vedeți cum o să voteze majoritatea parlamentară”

Deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a anunțat că, la prima ședință a Parlamentului din 2026, va propune organizarea unui referendum privind unirea cu România. El a spus că, la un asemenea scrutin, ar vota „cu ambele mâini”. „O să vedeți cum o să voteze majoritatea parlamentară”, a declarat Costiuc, referindu-se la propunerea sa. Pe de altă parte, deputatul Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), Radu Marian, a declarat că, la un eventual referendum, ar vota „da”. În același timp, el a spus că „nu avem o majoritate” în acest sens și că „pentru că avem această lume incertă, există obiectivul de aderare la UE”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 15 ianuarie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

În timpul emisiunii, deputatul PAS a fost întrebat cum ar vota în cazul unui eventual referendum privind unirea cu România. „Aș răspunde și eu „da” la această întrebare. (…) Și eu, la fel, consider că nu avem acum o majoritate, din ceea ce văd în sondaje, și pentru că avem această lume incertă există acest obiectiv – de aderare la Uniunea Europeană. (…) Eu cred că unionismul și, în general, chestiunea de a fi patriot al Republicii Moldova se îmbină”, a răspuns Radu Marian.

Întrebat dacă ar iniția un asemenea referendum în calitate de deputat, Marian a declarat: „Pur ipotetic, dacă să iei o astfel de decizie, ar fi nevoie, probabil. Noi acum ne concentrăm pe chestiuni care sunt realiste, și ceea ce este realist acum este să consolidăm democrația noastră, să mergem spre parcursul de aderare la Uniunea Europeană”.

La aceeași emisiune, deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, a spus că, în cazul unui referendum, l-ar boicota sau ar vota nu. „Aș modela o asemenea discuție la acest subiect cu trei luni în urmă – în ultima săptămână înainte de alegeri (nota red. parlamentare). Iaca atunci să-i întrebați pe toți, inclusiv pe cei care ne duceau în Uniunea Europeană. (…) Eu țin la statalitatea Republicii Moldova. Respectiv, răspunsul este: fie boicotez, fie nu. Dar nu o să fie un asemenea referendum, fiindcă ăștia (nota red. guvernarea) nu o să-l inițieze”, a declarat parlamentarul.

Vasile Costiuc a spus că ar vota „cu ambele mâini” la un asemenea referendum. Întrebat dacă l-ar iniția, parlamentarul a răspuns: „Da, o să vedeți reacția lor. La prima ședință de parlament, am să propun un referendum, și o să vedeți cum o să voteze majoritatea parlamentară, și nu mă refer doar la ei, pentru că mai sunt cel puțin la socialiști vreo 10 cetățeni români”.

„Repet, prioritatea noastră este să consolidăm democrația, suveranitatea și să mergem spre aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat ulterior deputatul PAS, Radu Marian.

***

Subiectul a fost readus în discuție după ce, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie, șefa statului, Maia Sandu, a declarat că, dacă ar avea loc un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. Ea a mai spus că, în prezent, nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, sprijinită de majoritatea populației. Precizăm că nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile prezidențiale, ea a declarat că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.

Ultima declarație a Maiei Sandu a generat un val de reacții în spațiul public. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere. 

Menționăm că după Maia Sandu, și ministrul Culturii Cristian Jardan a declarat că, în cazul unui referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, ar vota pentru. Ulterior, și premierul a spus că ar vota pentru. Totodată, el a adăugat că, în calitate de premier, va depune toate eforturile pentru a îndeplini voința majorității populației, care a decis că obiectivul este integrarea europeană.

NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stopfals.md

Cum a fost transformată o posibilă colaborare medicală cu Ucraina într-o campanie de dezinformare. Investigație StopFals

Mai multe canale de Telegram și site-uri din Rusia și Republica Moldova au răspândit informații potrivit cărora autoritățile de la Chișinău ar fi decis să finanțeze din bugetul de stat tratamentul militarilor ucraineni. În realitate, autoritățile doar au discutat posibilitatea unui proiect comun de tratare și reabilitare a veteranilor ucraineni, iar sursele de finanțare nu au fost stabilite, scrie StopFals.md.

Informațiile au fost răspândite începând cu 7 octombrie, în contextul unei petiții online împotriva tratamentului militarilor ucraineni în instituțiile medicale din Republica Moldova. Mai multe publicații au prezentat petiția drept o expresie a nemulțumirii generale a populației, deși pe pagina acesteia nu este indicat numărul total al semnatarilor. Prin urmare, nu există date care să demonstreze că inițiativa reflectă un protest în masă.

Autorul petiției, identificat drept Vasile Ceban, s-a prezentat ca operator de utilaje agricole la compania MolSalvia SRL. Totuși, compania a declarat pentru StopFals.md că acesta nu este angajatul lor.

Ce au discutat autoritățile din Moldova și Ucraina

Pe 21 septembrie, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, s-a întâlnit cu ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Păun Rohovei. Cei doi au discutat posibilitatea lansării unui proiect comun pentru tratarea și reabilitarea fizică și psihologică a veteranilor ucraineni de război în instituțiile medicale din Republica Moldova.

Inițiativa ar putea include recuperare postoperatorie, protezare și tratamentul rănilor provocate de explozii. Ministerul Sănătății a precizat că proiectul trebuie analizat în funcție de necesitățile medicale și de capacitățile sistemului național de sănătate.

„Cu referire la aspectele de finanțare, va fi necesară o analiză separată a oportunităților disponibile, inclusiv a posibilităților de a atrage asistența partenerilor internaționali”, au menționat reprezentanții instituției.

Ministerul a subliniat că eventualele măsuri de sprijin nu trebuie să afecteze accesul pacienților din Republica Moldova la servicii medicale și de reabilitare.

O campanie mai amplă de dezinformare

Potrivit StopFals.md, informațiile despre petiție au apărut după alte afirmații neconfirmate potrivit cărora Republica Moldova ar urma să devină un centru medical și logistic pentru armata ucraineană, inclusiv prin crearea unor centre medicale și asamblarea dronelor.

Pe 1 octombrie, reprezentantul Rusiei la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Dmitrii Poleanski, a făcut declarații similare despre presupuse planuri de creare a unor centre medicale pentru militarii ucraineni în Republica Moldova. StopFals.md susține că aceste afirmații nu au fost probate și se înscriu în narațiuni pro-Kremlin despre presupusa militarizare a țării și atragerea ei în război.

Printre sursele care au distribuit informațiile despre petiție se numără agențiile rusești RIA Novosti și Sputnik, precum și publicațiile Canal 5, Комсомольская правда в Молдове și eNewsmd, pe care StopFals.md le asociază cu răspândirea unor informații manipulatorii.

Potrivit analizei, discuțiile reale despre cooperarea moldo-ucraineană în domeniul sănătății au fost prezentate drept o decizie deja luată de a cheltui bani publici pentru militarii ucraineni, în detrimentul pacienților moldoveni, deși finanțarea și condițiile unui eventual proiect nu au fost încă stabilite.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: