Tudor Mardei / Newsmaker

Reforma anticorupție va fi revizuită, după ce Comisia de la Veneția a criticat proiectul PACCO? Ministrul justiției anunță instituirea unui grup de lucru

Un grup de lucru pe segmentul luptei împotriva corupției, instituit de Ministerul Justiției, analizează informațiile instituționale din domeniu și cel mai recent aviz al Comisiei de la Veneția, care critică proiectul de lege privind comasarea Procuraturii Anticorupție (PA) și PCCOCS și crearea unei noi structuri – PACCO. După ce se va ajunge la o concluzie, instituția va comunica propunerile sale privind abordarea necesară pentru a consolida combaterea corupției. Declarațiile au fost făcute de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, în data de 17 decembrie.

Vladislav Cojuhari a declarat că, în urmă cu două săptămâni, Ministerul Justiției a instituit prin ordin intern un grup de lucru pe segmentul luptei cu corupția. Potrivit lui, acesta este format din conducătorii organelor de drept.

Obiectivul grupului de lucru este îmbunătățirea cooperării dintre instituțiile responsabile de combaterea corupției.

Analizăm astăzi, cu atenție deosebită, raportul Comisiei de la Veneția, cum ați menționat. Totodată, analizăm și ceea ce a avut loc din august 2023 – delimitarea acelor competențe dintre PA și CNA, cum aceasta s-a răsfrânt asupra eficienței”, a spus ministrul Justiției.

Întrebat cum vede Ministerul Justiției comasarea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS, Cojuhari a spus: „Înainte să vedem sau să anticipăm, noi trebuie să analizăm. Asta este important. Astăzi avem un grup de lucru instituțional, avem acele recomandări ale Comisiei de la Veneția, avem informațiile necesare care vor fi integrate pe acest segment pe decuplare sau, cum spuneți, pe delimitarea competențelor între PA și CNA. (…) Noi am luat act, noi analizăm cu deosebită atenție acel raport (al Comisiei de la Veneția – n. r.). Totodată, avem și informațiile noastre instituționale. Și iată când integrăm toată chestia asta, când avem o concluzie și când vom avea clar proiectul sau ce modificăm, vă vom informa”.

Amintim că, pe 15 decembrie, Comisia de la Veneția și Direcția Generală pentru Drepturile Omului (DGI) a Consiliului Europei au prezentat un aviz comun asupra proiectului de lege privind Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). Experții au avertizat că lichidarea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS și crearea noii structuri – PACCO – riscă să blocheze dosarele de corupție și crimă organizată și să afecteze independența judecătorilor. Aceștia au constatat că reforma nu este justificată. Concluziile arată că nu există probe că PACCO ar putea îmbunătăți eficiența în combaterea corupției sau a infracțiunilor hibride, iar îndepărtarea procurorilor specializați ar putea, dimpotrivă, să slăbească aceste eforturi.

Ulterior, Ministerul Justiției și Parlamentul au comunicat că analizează avizul Guvernului privind proiectul de creare a PACCO și îl compară cu observațiile Comisiei de la Veneția. Instituțiile au mai precizat că decizia finală privind viitorul proiectului – „aparține autorului inițiativei”.

Proiectul de lege privind crearea PACCO a fost propus de guvernarea PAS în februarie 2025, după alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului precedent, care au fost marcate de corupere electorală și elemente de război hibrid. Documentul, înregistrat cu 29 de autori, nu era semnat însă și de trei deputați PAS din Comisia juridică, numiri și imunități: Olesea Stamate, Roman Roșca și Boris Popa. Inițiativa a generat un val de critici din partea procurorilor, experților în justiție și societății civile.

În pofida criticilor, proiectul a fost aprobat de Parlament în prima lectură, la începutul lunii februarie. Examinarea în lectura a doua a fost însă suspendată, până la emiterea avizului Comisiei de la Veneția.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Sandu spune că va respecta Constituția și nu va candida pentru un nou mandat: „Pot contribui la dezvoltarea țării și din alte funcții”

Maia Sandu afirmă că va respecta prevederile Constituției și nu va candida pentru un nou mandat de președinte al Republicii Moldova. Declarațiile au fost făcute pe 5 martie, la Jurnal TV. Șefa statului spune că poate contribui la dezvoltarea țării „și din alte funcții”. Ea a respins, totodată, și speculațiile potrivit cărora ar putea candida, în viitor, la funcția de președinte al României.

Întrebată dacă intenționează să candideze pentru un nou mandat de șef al statului – deși Constituția prevede explicit doar două mandate consecutive – în contextul discuțiilor apărute mai ales pe rețelele sociale, Maia Sandu a respins speculațiile.

„Nu candidez și respect Constituția. Vreau să-i rog pe oamenii care scriu asemenea lucruri că fac rău societății noastre și încrederii în Constituție. Este foarte bine că e limitat în Constituție termenul pentru președinte și sper să rămânem în continuare o democrație. Vă rog să nu mai scrieți asta nici cei bine intenționați, nici cei prost intenționați”, a declarat președinta Sandu.

Președinta a respins și ipoteza potrivit căreia ar putea candida la funcția de președinte al României.

„De ce să candidez în România? România are un președinte, un președinte bun. Noi avem aici încă multe lucruri și eu pot să contribui la dezvoltarea acestei țări și din alte funcții sau locuri de muncă, ca să zic așa”, a conchis șefa statului.

Precizăm, articolul 80 din Constituție prevede că „nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al Republicii Moldova decât pentru cel mult două mandate consecutive”.

În aceste condiții, având în vedere că Maia Sandu a exercitat deja două mandate consecutive – primul în perioada 2020–2024, iar al doilea început după realegerea din 2024 – aceasta nu mai poate candida la următoarele alegeri prezidențiale, care ar urma să aibă loc, cel mai probabil, în 2028. Șefa statului ar putea însă reveni în cursa prezidențială doar după o pauză de cel puțin un mandat exercitat de o altă persoană.

De menționat că Maia Sandu este primul președinte ales prin vot direct care obține două mandate consecutive în istoria recentă a Republicii Moldova. Vladimir Voronin a avut, la rândul său, două mandate de președinte, însă a fost ales de Parlament.

Recent, Sandu a declarat că viitorul președinte al Republicii Moldova ar trebui să fie un lider capabil să construiască relații solide cu partenerii externi și să mențină țara pe agenda internațională. Alegerea acestuia, a precizat șefa statului, aparține în totalitate cetățenilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: