Reforma învățământului contravine Constituției? Socialiștii au depus o sesizare: „Vrem să ne întoarcem la normalitate”

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) au depus o nouă sesizare la Curtea Constituțională a Moldovei (CCM). Socialiștii cer, în preajma noului an de învățământ, anularea reformei învățământului superior din Moldova și „revenirea la normalitate”. Potrivit PSRM, reforma promovată de ministrul Educației, Anatoliei Topală, ar fi fost lansată „netransparent”.

„Am atacat la CCM așa zisa reformă universitară pentru că a fost lipsită totalmente de transparență, nu a fost consultată. Orice reformă trebuie să aducă beneficii, dar această reformă în realitate lovește în principiul de bază al funcționalității universităților și anume autonomia universitară. (…) Această pretinsă reformă a creat doar probleme noi”, a declarat deputatul PSRM și vicepreședintele Parlamentului Vlad Bătrîncea.

Socialiștii spun că au cerut anularea reformei, astfel încât lucrurile să revină „la normalitate”.

„Prin înaintarea acestei sesizări vrem să ne întoarcem în punctul 0 și mai departe transparent, cu implicarea tuturor factorilor de decizie, să vedem ce probleme din cele care sunt azi putem să le reparăm, în așa mod încât să nu dăunăm procesului de educație universitar”, este de părere socialistul Vasile Bolea.

Amintim că Ministerul Educației a anunțat, la sfârșitul lunii iunie, curent, că lansează reforma învățământului superior din țară. Astfel, mai multe universități din Republica Moldova ar urma să fie absorbite. Ministerul susține că va sprijini financiar procesul de modernizare a universităților. Pentru realizarea acestui scop urmează a fi alocate peste 700 de milioane de lei.

Precizăm că inițiativa a stârnit un val de reacții în societate. Dacă unii susțineau că reforma este una așteptată și necesară, atunci alții s-au arătat sceptici și au acuzat autoritățile că ar încerca să „preia forțat un patrimoniu de miliarde”. Și-au arătat dezacordul cu intenția guvernării și conducătorii mai multor universități din țară, care ar urma să fie absorbite. Acestea au acuzat ministerul de netransparență și au cerut să fie stopat procesul de reformare anunțat. Ministrul Educației și Cercetării (MEC), Anatolie Topală, a venit ulterior cu o reacție. „Nu lichidăm decât risipa banilor”, le-a răspuns Topală criticilor săi. Ministrul a dat asigurări că universitățile mici care urmează a fi absorbite nu vor dispărea, dar vor continua să activeze în cadrul universităților mari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

DW

Institutul Economic German: exporturile din Rusia au crescut în pofida războiului și sancțiunilor

În ciuda sancțiunilor occidentale, exporturile din Federația Rusă către 20 de țări — cei mai mari parteneri comerciali — au crescut cu 18% în perioada războiului din Ucraina, ajungând la 330 de miliarde de dolari. Aceste calcule, ajustate în funcție de inflație, se regăsesc într-un raport publicat 13 iunie de Institutul Economic German (IW) din Köln. Institutul a comparat datele privind exporturile Federației Ruse din anii 2024 și 2021.

Trezoreria de război a lui Putin rămâne bine alimentată”, se arată în comunicatul publicat de IW, potrivit DW. Potrivit datelor institutului, principalul partener comercial al Federației Ruse în anul 2024 a fost China, care a achiziționat mărfuri rusești în valoare de 130 de miliarde de dolari. Comparativ cu 2021, acest indicator a crescut cu 67%.

Pe locul al doilea în ceea ce privește importurile de bunuri din Rusia se află India. Înainte de război, India ocupa locul 12, însă de atunci livrările către această țară au crescut cu 680%. Cea mai mare parte constă în petrol.

Printre cei mai importanți parteneri comerciali ai Rusiei, economiștii germani au menționat, de asemenea, Brazilia și Turcia. De asemenea, exporturile rusești către Armenia au crescut cu 423% după începutul războiului, către Uzbekistan — cu 125%, iar către Israel — cu 240%, fiind vorba în principal tot despre petrol.

În același timp, livrările către Germania au scăzut cu 92%, practic ajungând aproape de zero. Către Italia — au scăzut cu 83%, iar către Cehia — cu 51%. Economiștii de la IW concluzionează că are loc o „redirecționare a fluxurilor comerciale” din Rusia, în special către țările din lumea a treia.

În ciuda tuturor eforturilor europene, trezoreria de război a lui Putin nu se golește. Regimul exploatează abil lacunele din sistemul de sancțiuni pentru a-și consolida resursele financiare. Datele preliminare pentru anul 2025 arată, de asemenea, că în această privință s-a schimbat foarte puțin”, scrie IW.

Institutul consideră că cea mai puternică lovitură dată exporturilor Rusiei ar putea fi reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc și impunerea de sancțiuni împotriva „flotei din umbră” de petroliere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: