parlament.md

Reforma justiției, deblocată? Parlamentul a numit în funcție trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii

Tatiana Ciaglic, Ion Guzun și Alexandru Postica au fost numiți, pe un mandat de șase ani, în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. La ședința de astăzi, Parlamentul a votat trei proiecte de hotărâri care prevăd acest lucru.

Candidaturile au fost propuse Parlamentului după desfășurarea concursului pentru selectarea candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Concursul a fost desfășurat după ce toți cei trei candidați au promovat evaluarea efectuată de Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Potrivit legislației, Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12 membri. Șase dintre ei, care nu fac parte din rândul judecătorilor, sunt numiți de Parlament, cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși.

Amintim că, pe 17 martie, 2023, a avut loc, pentru prima oară în ultimii patru ani, Adunarea Generală a Judecătorilor. Magistrații urmau să examineze două subiecte incluse pe ordinea de zi: aprobarea modificărilor operate în Regulamentul cu privire la funcționarea Adunării Generale a Judecătorilor și alegerea membrilor permanenți ai CSM din rândul judecătorilor. După câteva ore, timp în care au discutat despre activitatea vechilor membri ai CSM și despre problemele cu care se confruntă, aceștia au decis întreruperea ședinței până pe 28 aprilie.

Ulterior, președinta Maia Sandu a convocat în ședință Consiliul Suprem de Securitate. După ședința, șefa statului a constatat că „justiția a putrezit” și a anunțat că CSM urmează să fie funcțional în 30 de zile, iar Parlamentul va numi membrii non-judecători, care au trecut pre-vettingul.

Potrivit Maiei Sandu, noul CSM, împreună cu Institutul Național de Justiție și Ministerul de Justiție vor accelera procesul de aducere în sistemul de justiție a tinerilor judecători;


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: