Андрей Мардарь / NewsMaker

Reforma universitară stârnește reacții în societate: Atac raider „Made in Moldova”

Reformarea instituțiilor de învățământ cu profil universitar din țară, anunțată recent de autorități, a stârnit un val de reacții în societate. Dacă unii susțin că reforma este una așteptată și necesară, atunci alții se arată sceptici și acuză autoritățile că ar încerca să „preia forțat un patrimoniu de miliarde”.

Fostul ministru al educației Cornel Popovici: „Un atac raider”

Potrivit fostului ministru al Educației, Corneliu Popovici, intenția de lichidare a celor cinci universități și a celor18 institute de cercetare reprezintă o „preluare forțată a unui patrimoniu de miliarde: bugete grase, clădiri, terenuri, contracte, proiecte etc”. Potrivit lui, planul autorităților de reformare a universităților, care presupune fuzionarea mai multor instituții de învățământ superior în una, nu se va termina aici.

„Suntem martorii unui atac raider „Made in Moldova”. (…) Planul diabolic de lichidare și preluare a universităților nu se va opri la cele 5 instituții de învățământ superior și cele 18 institute de cercetare. Se va încerca lichidarea încă, cel puțin, a unei instituții de învățământ superior de top și cu un patrimoniu și buget gras și preluarea a încă cel puțin două instituții cu renume din Chișinău”, a scris Popovici pe pagina sa de Facebook.

Fosta ministră a Educației Monica Bbauc, despre reforma universitară: „Este un lux nepermis”

Între timp, fosta ministră a Educației, Monica Babuc, actuala lideră a Partidului Democrat din Moldova, salută decizia autorităților de la Chișinău. Potrivit ei, într-o tară ca Republica Moldova, cu indicele demografic în continuă descreștere, cu micșorarea an de an a numărului de absolvenți care au susținut bacalaureatul și implicit au aplicat la universități, „este un lux nepermis” pentru țara noastră să păstreze atâtea universități.

„Este clar că atunci când într-o singură țara există, de pilda, profil economic în 10 universități și profil juridic în 17, instituțiile de învățământ superior se vor bate crâncen pentru fiecare student, făcând tot ce-i posibil ca să-și pune piedici una  alteia la capitolul atractivitate”, a spus Babuc.

Monica Babuc declară că a fost nevoită să asiste, pe când era ministru al Educației, la o asemenea „bătălie” între doi rectori de instituții superioare de învățământ, care în biroul său „mai nu s-au luat la pumni”, învinuindu-se reciproc de manipulare și racolare incorectă de abiturienți. „A fost penibil…”, spune fosta ministră Monica Babuc.

Fostul rector al ASEM Grigore Belostecinic: „Este necesară de multă vreme”

În replică, fostul rector al Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), Grigore Belostecinic, a ținut să contrazică declarațiile Monicăi Babuc. „Penibilă este referința la cazul care a avut loc în biroul dumitale de ministru, care, de fapt, este produsul imaginației proprii… În realitate, v-ați eschivat, conștient, de la soluționarea unor probleme, în contextul ilegalităților comise, și în virtutea responsabilităților care le-ați avut în calitate de ministru: de a respecta legea, regulamentele proprii, de a fi corectă, echidistantă și imparțială, înlocuindu-le cu un „patriotism” ieftin”, a spus, în replică, Belostecinic.

Potrivit lui Belostecinic, reforma în învățământul superior este necesară de multă vreme, doar că reforma, prin esență, spune el, înseamnă o schimbare spre mai bine, nu o schimbare pentru a bifa că a fost efectuată. „Avem nevoie de susținere din partea statului, avem nevoie de mai multe alocații financiare, avem nevoie de investiții în dezvoltare pentru a face față concurenței regionale, europene și mondiale în domeniul învățământului superior, care devine tot mai acerbă. Avem nevoie de un alt statut al cadrului universitar”, a conchis fostul rector al ASEM.

*** ***

De menționat că, Ministerul Educației și Cercetării a dat, pe 27 iunie, startul reformei denumite „Universități Moderne”. Astfel, mai multe instituții de învățământ superior din Republica Moldova urmează a fi absorbite. De exemplu, Universitatea de Stat din Moldova se va reorganiza prin absorbția a 15 instituții universitare din țară. Vor mai activa, conform noii reforme, Universitatea Tehnică a Moldovei, care se va reorganiza prin absorbția a patru universități; Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, care va absorbi alte patru universități, și Academia de Studii Economice din Moldova, care se reorganizează prin absorbția Institutului Național de Cercetări Economice. Ministerul susține că va sprijini financiar procesul de modernizare a universităților. Pentru realizarea acestui scop urmează a fi alocate peste 700 de milioane de lei.

În contextul reformei anunțate, Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport și Universitatea de Stat din Tiraspol, care ar urma să fuzioneze cu Universitatea de Stat din Moldova, au cerut autorităților, prin intermediul unei scrisori emise, să stopeze procesul de reformare anunțat.

Amintim că NM a anunțat anterior, în exclusivitate, că autoritățile moldovenești pregătesc o reformă a învățământului superior.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Хотите поддержать то, что мы делаем?

Вы можете внести вклад в качественную журналистику, поддержав нас единоразово через систему E-commerce от банка maib или оформить ежемесячную подписку на Patreon! Так вы станете частью изменения Молдовы к лучшему. Благодаря вашей поддержке мы сможем реализовывать еще больше новых и важных проектов и оставаться независимыми. Независимо от того, как вы нас поддержите, вы получите небольшой подарок. Переходите по ссылке, чтобы стать нашим соучастником. Это не сложно и даже приятно.

Поддержи NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Stație de epurare de 13 mln lei, folosită doar câteva luni în opt ani. Cum au fost irosiți banii europeni la Drochia

Stația de epurare a apelor uzate menajere din orașul Drochia, construcția căreia a costat peste 13 milioane de lei, a funcționat doar câteva luni în cei opt ani de când a fost dată în exploatare, arată o anchetă Cu Sens. Aceasta a fost construită din bani oferiți de Uniunea Europeană sub formă de grant, dar și din surse publice alocate din Fondul Ecologic Național și bugetul local.

Potrivit sursei citate, în august 2025, patru experți din România, au venit la invitația întreprinderii municipale Apă-Canal din Drochia pentru a face o expertiză tehnică a stației de epurare a apelor uzate. Aceasta a fost construită acum opt ani de Consiliul raional Drochia, în mare parte, din bani de la Uniunea Europeană și Fondul Ecologic Național, iar în mai 2018 a fost dată în gestiunea întreprinderii municipale. Problemele nu-s de azi sau de ieri. Din decembrie 2016, când au fost finalizate lucrările de construcție, iar stația a fost pornită pentru testare, pe parcursul a circa un an, aceasta s-a defectat de mai multe ori. Chiar dacă a fost dată în exploatare în septembrie 2017, în cele din urmă, a fost oprită și nu a mai funcționat, de atunci, nicio zi.

Mai bine de o oră, experții au încercat să-și dea seama cu ce au de-a face. Doar că stația nu a fost pornită din timp din cauza unei pene de curent care a afectat întreg orașul, ceea ce făcea imposibilă continuarea expertizei. Auditul tehnic a fost propus de Vladislav Russu care, din decembrie 2023, a preluat conducerea Apă-Canal Drochia și a vrut să înțeleagă care sunt problemele de la noua stație, mai ales că cea veche, construită încă pe timpul Uniunii Sovietice, necesită, la fel, investiții.

După toate măsurătorile care au fost, când au fost date în exploatare, ea consuma foarte multă energie electrică, dar ieșirea apelor era foarte puțină. Ea este pentru 400 de cuburi în 24 de ore, să spunem așa, dar undeva ieșirea era la 60-80 de cuburi în 24 de ore. Deci, am revenit la doamna primar ca să facem un proiect, poate o stație nouă de epurare, și mi s-a spus că noi avem stație nouă de epurare. Nu putem câștiga alt proiect pentru că nu înțelegem ce-i cu stația asta. Și am hotărât să facem o expertiză tehnică”, a declarat Vladislav Russu.

Construcția stației de epurare a costat peste 13 milioane de lei, dintre care: circa 7 milioane de lei – grant oferit de Uniunea Europeană, 5,2 milioane de lei – din Fondul Ecologic Național și puțin peste 1 milion de lei a fost contribuția Consiliul raional Drochia. Proiectul a fost implementat de Consiliul raional Drochia care l-a angajat ca manager de proiect pe Ruslan Babin, specialist principal în cadrul Direcției economie, reforme și atragerea investițiilor a instituției. Între timp, acesta a fost avansat în funcția de șef al Serviciului politici investiționale, din cadrul aceluiași Consiliu.

Proiectul a fost un imbold pentru a atrage alte investiții sau pentru a renova ceea ce este existent. Un fel de experiență, mai mult experiență de implementare, experiență de atragere de granturi, finanțare și așa mai departe. Într-adevăr, proiectul acela, nu știu, mai multe circumstanțe au dus ca să nu fie de succes. Întâi a înghețat, pe urmă indiferență, pe urmă nu se știa cui de transmis, pe urmă nu știa cine să achite curentul electric pentru exploatare. Noi trebuia să transmitem, alții nu voiau să o primească, pentru că asta e problema principală, pentru că noi, așa și s-a primit, noi într-un fel cu forța am implementat un proiect pe care primăria nu-l dorea”, a spus Babin.

În 2015, Consiliul Raional Drochia organizează o licitație publică și selectează compania Laiola SRL, cu sediul în Chișinău, să execute lucrările de construcție a stației. Asta, chiar dacă doi din cei nouă membri ai grupului de lucru cu privire la adjudecarea lucrărilor de construcție a stației au fost împotrivă, deoarece firma „a propus o ofertă cu mult mai mare” față de alte două companii care au participat la licitație, însă au fost descalificate. Un alt motiv – „Laiola s-a aflat în litigiu de judecată cu Consiliul raional Drochia în urma efectuării lucrărilor de reparație a Școlii Sportive”. Printre cei care au fost împotrivă – Vitalie Postovan, jurist la acea vreme, în cadrul Aparatului Președintelui raionului. În prezent – viceprimar al orașului Drochia.

Am fost împotrivă, deoarece Laiola SRL, anterior, a efectuat niște lucrări de construcție, de renovare a Școlii sportive din orașul Drochia și noi am avut litigiu de judecată cu dumnealor. N-au executat lucrurile conform proiectului și ceea ce au executat nu corespundea cerințelor noastre. Și nu am mai vrut să avem de a face cu astfel de agenți economici, de aceea și am votat contra”, a menționat Postovan.

Contractul de executare a lucrărilor a fost semnat pe 18 iunie 2015, iar firma s-a angajat să construiască stația în patru luni și jumătate. Ceea ce nu s-a întâmplat, însă. Asta, deoarece abia peste un an au primit autorizație de construcție de la autoritățile locale. Astfel, în decembrie 2016, adică peste un an și șase luni, firma a finalizat instalarea stației, care a fost pornită pentru testare. Doar că peste o lună, au apărut, deja, primele defecțiuni din cauza înghețurilor, iar firma și-a asumat lucrările de reparație. Respectiv, abia în septembrie 2017 a fost semnat procesul-verbal de recepție finală. Cu toate acestea, nu a mai fost folosită niciodată. Laiola SRL este deținută, în cote-părți egale, de Ghenadie Vizitiu, om de afaceri originar din Drochia și Ion Comanac, consul onorific al Republicii Columbia în Republica Moldova, al cărui birou se află în aceeași clădire unde își are adresa juridică compania Laiola SRL. Am mers la sediul firmei pentru a discuta cu unul dintre proprietarii afacerii. Ne-a răspuns la telefon Ghenadie Vizitiu, unul dintre fondatorii companiei.

Noi am făcut toată lucrarea, a fost dată în exploatare, a fost comisia și din partea finanțatorilor europeni, a fost și din partea inspecției în construcție, a primăriei și tot. Totul a fost dat în exploatare, a fost testat și a lucrat un pic. După asta am conservat-o, fiindcă ei nu au vrut să o exploateze. Și am plecat de acolo. După asta s-a terminat totul”, a spus Ghenadie Vizitiu.

În mai 2018, Consiliul raional transmite stația Consiliului orășenesc Drochia care, ulterior, o dă în gestiunea întreprinderii municipale Apă-Canal Drochia. În perioada cât a fost construită, la conducerea primăriei era Nina Cereteu, funcție pe care o deține până în prezent, fiind la al treilea mandat de primăriță. La alegerile parlamentare din 2025, a candidat cu numărul trei în lista partidului condus de Renato Usatîi – „Partidul Nostru”, care a obținut șase fotolii de deputat. Cereteu, însă, a ales să rămână la șefia primăriei Drochia.

Eu, cel puțin, o consider ca este o investiție irelevantă pentru oraș. Ideea a fost de a avea o stație de epurare modernă, model, în țară. Atunci trebuia reparată și dotată cea veche, existentă, care avea o capacitate și cu potențial de a extinde capacitatea mare, pentru a asigura nu doar orașul, dar și cu probabilitatea de a mai conecta și satele vecine”, a declarat Cereteu.

Întrebată de ce stația a fost lăsată de izbeliște, primărița a spus: „Ne-am orientat ca să asigurăm cetățenii cu acces la canalizare, adică cu acces la servicii, să extindem rețelele. Pentru că, pentru moment, am considerat că această stație, un pic poate să mai aștepte, să nu căutăm acuma investiții în timp ce oamenii nu au acces la aceste servicii”.

Apele uzate ale orașului Drochia sunt epurate la stația veche care se află nu departe de cea nouă, iar după curățare sunt vărsate în pârâul Graid.

Sunt conștientă de faptul că această investiție, acest proiect, este ca o pată neagră pe imaginea orașului. Deși nu noi am fost cei care am aplicat, dar suntem cei care o gestionam în continuare”, a declarat Nina Cereteu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: