Poliția de Frontieră

Refugiații ucraineni nu pot pleca din R. Moldova dacă nu au pașapoarte? Avocatul Poporului documentează situația

Activistul civic Vitalie Sprînceană susține că Poliția de Frontieră nu le permite refugiaților ucraineni, care vor să revină în Ucraina, să iasă din Republica Moldova, dacă nu au pașapoarte biometrice. Contactați de NM, reprezentanții Poliției de Frontieră au confirmat că există un ordin în acest sens, care este, însă, în proces de examinare. Avocatul Poporului Ceslav Panico s-a autosesizat și documentează situația.

Cetățenii ucraineni refugiați în Moldova, care doresc să se întoarcă acasă, în Ucraina, nu sînt lăsați fără pașapoarte biometrice. Se întîmplă asta de vineri-sîmbătă, nu există un ordin/dispoziție scrisă undeva (la linia fierbinte a Poliției de Frontieră mi s-a spus că dispoziția e în pregătire și va apărea după sărbători). Oficial, pînă la apariția acelei dispoziții, cetățenii ucraineni ar trebui să poată intra înapoi pe teritoriul țării în baza documentelor cu care au intrat (pașapoarte expirate, buletin de identitate, certificate de naștere etc)”, a scris Vitalie Sprînceană pe Facebook..

Mai mult, activistul civic a menționat că refugiații sunt nevoiți, în astfel de condiții, să apeleze la Ambasada Ucranei, pentru a-și perfecta documente de călătorie. Problema este că oamenii sunt nevoiți să aștepte programări pentru luna iulie și mai mult.

Rezultatul e că sute de cetățeni ucraineni, refugiați și refugiate, fac drumuri pînă la Palanca/Tudora/Otaci apoi sînt întorși înapoi și forțați să aștepte luna iulie… Majoritatea celor care se întorc în Ucraina o fac pe termene de scurtă durată – să mai ia niște rude, niște haine, produse alimentare etc”, a mai menționat Sprînceană.

Ce spune Poliția de Frontieră?

Contactată de NM, șefa Secției relații publice, comisarul Raisa Novițchi a promis să revină pe 3 mai cu o informație precisă. Potrivit acesteia, există un ordin în acest sens, însă se află în etapa de consultare cu alte autorități.

Cel mai probabil, mâine va fi semnat și pus în aplicare”, a precizat Raisa Novițchi.

NM a solicitat un comentariu și din partea șefului Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, însă deocamdată nu am primit un răspuns.

Avocatul Poporului documentează situația

Contactat de NM, Avocatul Poporului Ceslav Panico a spus că a auzit despre aceste informații, însă deocamdată nu există o claritate în acest sens.

Noi documentăm situația acum. Încă nu avem o claritate. La moment, nu avem persoane la punctele de frontieră, ca să vedem care este situația”, a menționat acesta și a promis să revină cu informații noi.

***

Potrivit celor mai recente date disponibile, publicate pe 29 aprilie, de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia, în Republica Moldova au intrat peste 400 de mii de cetățeni ucraineni. Poliția de Frontieră a permis intrarea acestora fără pașapoarte, doar în baza actelor de identitate interne și fără prezentarea certificatului COVID-19, necesar în acea perioadă. Mai mult, s-a permis intrarea în Moldova și a animalelor domestice ucrainene, în lipsa actelor de identitate pentru acestea.

În prezent, pe teritoriul R. Moldova rămân aproape 91 de mii de ucraineni.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: