Poliția de Frontieră

Refugiații ucraineni nu pot pleca din R. Moldova dacă nu au pașapoarte? Avocatul Poporului documentează situația

Activistul civic Vitalie Sprînceană susține că Poliția de Frontieră nu le permite refugiaților ucraineni, care vor să revină în Ucraina, să iasă din Republica Moldova, dacă nu au pașapoarte biometrice. Contactați de NM, reprezentanții Poliției de Frontieră au confirmat că există un ordin în acest sens, care este, însă, în proces de examinare. Avocatul Poporului Ceslav Panico s-a autosesizat și documentează situația.

Cetățenii ucraineni refugiați în Moldova, care doresc să se întoarcă acasă, în Ucraina, nu sînt lăsați fără pașapoarte biometrice. Se întîmplă asta de vineri-sîmbătă, nu există un ordin/dispoziție scrisă undeva (la linia fierbinte a Poliției de Frontieră mi s-a spus că dispoziția e în pregătire și va apărea după sărbători). Oficial, pînă la apariția acelei dispoziții, cetățenii ucraineni ar trebui să poată intra înapoi pe teritoriul țării în baza documentelor cu care au intrat (pașapoarte expirate, buletin de identitate, certificate de naștere etc)”, a scris Vitalie Sprînceană pe Facebook..

Mai mult, activistul civic a menționat că refugiații sunt nevoiți, în astfel de condiții, să apeleze la Ambasada Ucranei, pentru a-și perfecta documente de călătorie. Problema este că oamenii sunt nevoiți să aștepte programări pentru luna iulie și mai mult.

Rezultatul e că sute de cetățeni ucraineni, refugiați și refugiate, fac drumuri pînă la Palanca/Tudora/Otaci apoi sînt întorși înapoi și forțați să aștepte luna iulie… Majoritatea celor care se întorc în Ucraina o fac pe termene de scurtă durată – să mai ia niște rude, niște haine, produse alimentare etc”, a mai menționat Sprînceană.

Ce spune Poliția de Frontieră?

Contactată de NM, șefa Secției relații publice, comisarul Raisa Novițchi a promis să revină pe 3 mai cu o informație precisă. Potrivit acesteia, există un ordin în acest sens, însă se află în etapa de consultare cu alte autorități.

Cel mai probabil, mâine va fi semnat și pus în aplicare”, a precizat Raisa Novițchi.

NM a solicitat un comentariu și din partea șefului Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, însă deocamdată nu am primit un răspuns.

Avocatul Poporului documentează situația

Contactat de NM, Avocatul Poporului Ceslav Panico a spus că a auzit despre aceste informații, însă deocamdată nu există o claritate în acest sens.

Noi documentăm situația acum. Încă nu avem o claritate. La moment, nu avem persoane la punctele de frontieră, ca să vedem care este situația”, a menționat acesta și a promis să revină cu informații noi.

***

Potrivit celor mai recente date disponibile, publicate pe 29 aprilie, de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia, în Republica Moldova au intrat peste 400 de mii de cetățeni ucraineni. Poliția de Frontieră a permis intrarea acestora fără pașapoarte, doar în baza actelor de identitate interne și fără prezentarea certificatului COVID-19, necesar în acea perioadă. Mai mult, s-a permis intrarea în Moldova și a animalelor domestice ucrainene, în lipsa actelor de identitate pentru acestea.

În prezent, pe teritoriul R. Moldova rămân aproape 91 de mii de ucraineni.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Cel puțin 7 partide riscă să nu poată participa la parlamentare? CEC: cazurile sunt în instanță

Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, a declarat că instituția electorală poate solicita atât suspendarea activității politice a unui partid, cât și radierea acestuia din registrul partidelor politice, în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor. „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat reprezentanta CEC, adăugând că „deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”. 

La emisiunea „În context” de la Moldova 1, secretara CEC a vorbit despre scrutinele anterioare, menționând că, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, printre persoanele implicate în acte de corupție s-au numărat și 82 de funcționari electorali, dintre care 38 sunt din Găgăuzia.

Totodată, secretara CEC a spus că, la scrutinul din toamna anului trecut, „dacă să ne referim la concurenți, am avut o situație fără precedent”. „Am avut un bloc politic, așa-numit bloc politic. Asta în condițiile în care legislația Republicii Moldova, și aici mă refer la codul electoral, se referea doar la un bloc electoral. Blocul politic respectiv a făcut campanie pe întreagă durată a perioadei electorale, a făcut campanie neavând nicio calitate înregistrată. Urmare a acestei practici, într-adevăr ne învățăm și noi din mers, legislatorul din Republica Moldova a dat noțiunea de bloc electoral camuflat și o să avem acum o posibilitate ca să sancționăm un pic mai dur sau să intervenim mai rapid în toate aceste situații în care anumite entități politice desfășoară activități politice de campanie electorală fără a avea o anumită calitate în partea ce ține de alegeri, fie de concurent, fie de participant”, a declarat secretara Comisiei pe 7 iulie.

Ulterior, prezentatorul TV a întrebat-o pe secretara instituției electorale dacă CEC a folosit mecanismul prin care poate solicita suspendarea dreptului de a candida. „Într-adevăr ține de anumite sancțiuni pe care le poate stabili Comisia Electorală Centrală în partea ce ține de încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice. Or, Comisia Electorală Centrală are și atribuții în acest sens. Comisia poate solicita inclusiv suspendarea activității politice a unui partid politic, fie radierea acestuia din registrul partidelor politice”, a comunicat reprezentanta CEC.

Întrebată dacă dacă s-a creat până acum un precedent, secretara Comisiei Electorale Centrale a răspuns: „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip. Respectiv, deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

***

În aprilie 2025, Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege care înăsprește pedepsele pentru corupția electorală, finanțarea ilegală a partidelor și alte infracțiuni conexe. Proiectul de lege prevede, inclusiv, înăsprirea pedepselor pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a candidaților la alegeri sau a participanților la referendum. Pentru această infracțiune, se prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 15 ani, o amendă cuprinsă între 92.500 și 117.500 de lei, precum și interzicerea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pe o perioadă de la 5 la 10 ani. Inițiativa legislativă aparține Partidului Acțiune și Solidaritate, care a elaborat acest proiect de lege după declarațiile președintei Maia Sandu privind ineficiența măsurilor existente de combatere a corupției.

Peste șase mii de amenzi au fost aplicate până în prezent pentru corupție electorală, fiind investigate 140 de mii de persoane implicate în schema coordonată de fugarul Ilan Șor în timpul alegerilor și referendumului de anul trecut. În jur de 2 mii de persoane au fost scutite de sancțiuni, deoarece au conlucrat cu oamenii legii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: