Tudor Mardei | NewsMaker

Reguli noi la admiterea în universitățile din Moldova: cel puțin media 7 pentru pedagogie

Începând cu sesiunea de admitere din anul curent, candidații la studiile de licență în domeniul științelor educației vor trebui să aibă o medie minimă de 7. Până acum, aceasta nu putea fi mai mică de 6,50. Noutatea a fost comunicată pe 12 mai de Ministerul Educației și Cercetării, care a anunțat mai multe măsuri noi de acces la studii superioare.

Cel puțin media 7 pentru candidații la științele educației

Ministerul Educației a anunțat că, începând cu sesiunea de admitere din anul curent,  candidații la studiile de licență în domeniul științelor educației vor trebui să aibă o medie minimă de 7. Aceeași condiție va fi valabilă și pentru admiterea la master, la toate programele de studii. Prevederea se conține în modificările la Regulamentul-cadru privind admiterea în învățământul superior pentru anul universitar 2026-2027. „Această modificare urmărește să crească nivelul de pregătire al viitorilor profesori și să consolideze prestigiul studiilor universitare”, a declarat Ministerul Educației.

Potrivit Regulamentului-cadru privind organizarea admiterii la studii superioare de licență, master și integrate pentru anul universitar 2025–2026, la domeniul științe ale educației, media generală de admitere nu putea fi mai mică de 6,50, indiferent de sursa de finanțare și forma de învățământ.

Locurile bugetare la programele de studii la distanță

Potrivit Ministerului Educației, printre principalele noutăți se numără și planificarea locurilor bugetare la programele de studii la distanță, destinate persoanelor cu dizabilitate severă sau accentuată, care nu pot participa fizic la cursuri. Secretarul de stat, Adriana Cazacu, a spus că, prin această măsură, Ministerul își propune să ofere mai multe șanse tinerilor cu mobilitate redusă să urmeze o facultate în condiții adaptate nevoilor lor.

Facilități pentru anumite categorii de candidați

Ministerul a declarat că noile prevederi includ și mai multe facilități pentru anumite categorii de candidați.

A fost majorat numărul locurilor cu destinație specială pentru tinerii din stânga Nistrului și municipiul Bender, care vor putea participa atât la concursul separat pentru aceste locuri, cât și la concursul general de admitere.

În același timp, tinerii din diaspora moldovenească vor beneficia în continuare de o cotă separată de admitere la universitățile din Republica Moldova. Pe lângă aceasta, ei vor putea participa și la concursul general pentru locurile bugetare sau cu taxă, având mai multe oportunități de a accede la programele dorite.

Se instituie o cotă specială de locuri destinată candidaților de etnie romă. Aceste locuri finanțate de la bugetul de stat vor fi repartizate candidaților care, deși au promovat concursul de admitere, au fost inițial clasificați pe locurile cu taxă conform mediei generale. 

La fel ca și în anii precedenți, cetățenii Ucrainei și ai României care nu vor obține un loc bugetar vor achita aceeași taxă de studii ca și cetățenii Republicii Moldova.

Procesul de admitere

Procesul de admitere va rămâne complet online, prin platforma eadmitere.gov.md. Candidații vor putea aplica individual sau cu ajutorul comisiilor de admitere ale universităților. Aceștia vor putea participa concomitent la concurs în maximum trei universități și vor putea selecta până la trei programe de studii pentru fiecare instituție, în funcție de prioritățile lor.

Potrivit Ministerului Educației, începând cu admiterea 2026, actele în original vor putea fi depuse inclusiv prin intermediul unei persoane împuternicite electronic prin sistemul SIA MPower.

Admiterea în universități va începe pe data de 27 iulie 2026. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Partidul „Moldova Mare”/ Facebook

Victoria Furtună cere instanței să constate „capturarea puterilor în stat” de către PAS. Reacția partidului

Victoria Furtună, fostă procuroare anticorupție, a anunțat pe 12 mai că a depus o acțiune în instanță prin care solicită constatarea, „cu valoare juridică”, a faptului că partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate ar fi „capturat toate cele trei puteri în stat”. Reprezentanții PAS resping acuzațiile și le califică drept „aberații”.

În cererea făcută publică, Furtună îi solicită instanței să „dea dovadă de înțelepciune” și să constate că PAS ar controla toate cele trei puteri ale statului – legislativă, executivă și judecătorească – precum și Curtea Constituțională, Serviciul de Informații și Securitate și Comisia Electorală Centrală.

Totodată, lidera partidului „Moldova Mare” – care riscă să fie dizolvat – cere judecătorilor să constate că actuala guvernare nu ar garanta pluripartidismul politic și respectarea principiului separației puterilor în stat și că ar utiliza instituțiile statului „pentru a orchestra represiuni politice față de propriul popor”.

„Astăzi, magistrații trebuie să aleagă: vor servi Constituția sau puterea politică?”, a declarat Victoria Furtună.

Contactată de NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a respins acuzațiile și le-a calificat drept „aberații”.

Cine este Victoria Furtună?

Victoria Furtună s-a lansat în politică după ce, în martie 2024, a demisionat cu scandal din cadrul Procuraturii Anticorupție. La scurt timp, ea a intrat în cursa electorală pentru președinția Republicii Moldova din octombrie aceluiași an. Scrutinul s-a desfășurat pe fundalul unei scheme de corupere electorală care a fost orchestrată, potrivit organelor de drept, de oligarhul fugar Șor, în interesul Rusiei. O investigație jurnalistică ZdG a arătat că Furtună ar fi fost unul dintre beneficiarii cumpărării de voturi. În urma alegerilor, Furtună a obținut 4,45% din sufragii.

În iulie 2025, Victoria Furtună a fost inclusă pe lista politicienilor moldoveni sancționați de Uniunea Europeană pentru „acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova, manifestate în special prin cumpărarea de voturi și încercarea de influențare a rezultatelor alegerilor prezidențiale și ale referendumului din 2024”.

În septembrie 2025, CEC a exclus „Moldova Mare” de la alegerile parlamentare, cu doar două zile înainte de vot, pe motive de finanțare ilegală din străinătate, legături cu Ilan Șor și promovarea intereselor unui stat străin.

Tot în septembrie 2025, Ucraina a extins lista sancțiunilor aplicate persoanelor și organizațiilor care „promovează narațiuni pro-ruse” și „justifică agresiunea Federației Ruse”, fiind vizate 11 figuri civice și politice din Republica Moldova, inclusiv Victoria Furtună.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: