Tudor Mardei | NewsMaker

Reguli noi la admiterea în universitățile din Moldova: cel puțin media 7 pentru pedagogie

Începând cu sesiunea de admitere din anul curent, candidații la studiile de licență în domeniul științelor educației vor trebui să aibă o medie minimă de 7. Până acum, aceasta nu putea fi mai mică de 6,50. Noutatea a fost comunicată pe 12 mai de Ministerul Educației și Cercetării, care a anunțat mai multe măsuri noi de acces la studii superioare.

Cel puțin media 7 pentru candidații la științele educației

Ministerul Educației a anunțat că, începând cu sesiunea de admitere din anul curent,  candidații la studiile de licență în domeniul științelor educației vor trebui să aibă o medie minimă de 7. Aceeași condiție va fi valabilă și pentru admiterea la master, la toate programele de studii. Prevederea se conține în modificările la Regulamentul-cadru privind admiterea în învățământul superior pentru anul universitar 2026-2027. „Această modificare urmărește să crească nivelul de pregătire al viitorilor profesori și să consolideze prestigiul studiilor universitare”, a declarat Ministerul Educației.

Potrivit Regulamentului-cadru privind organizarea admiterii la studii superioare de licență, master și integrate pentru anul universitar 2025–2026, la domeniul științe ale educației, media generală de admitere nu putea fi mai mică de 6,50, indiferent de sursa de finanțare și forma de învățământ.

Locurile bugetare la programele de studii la distanță

Potrivit Ministerului Educației, printre principalele noutăți se numără și planificarea locurilor bugetare la programele de studii la distanță, destinate persoanelor cu dizabilitate severă sau accentuată, care nu pot participa fizic la cursuri. Secretarul de stat, Adriana Cazacu, a spus că, prin această măsură, Ministerul își propune să ofere mai multe șanse tinerilor cu mobilitate redusă să urmeze o facultate în condiții adaptate nevoilor lor.

Facilități pentru anumite categorii de candidați

Ministerul a declarat că noile prevederi includ și mai multe facilități pentru anumite categorii de candidați.

A fost majorat numărul locurilor cu destinație specială pentru tinerii din stânga Nistrului și municipiul Bender, care vor putea participa atât la concursul separat pentru aceste locuri, cât și la concursul general de admitere.

În același timp, tinerii din diaspora moldovenească vor beneficia în continuare de o cotă separată de admitere la universitățile din Republica Moldova. Pe lângă aceasta, ei vor putea participa și la concursul general pentru locurile bugetare sau cu taxă, având mai multe oportunități de a accede la programele dorite.

Se instituie o cotă specială de locuri destinată candidaților de etnie romă. Aceste locuri finanțate de la bugetul de stat vor fi repartizate candidaților care, deși au promovat concursul de admitere, au fost inițial clasificați pe locurile cu taxă conform mediei generale. 

La fel ca și în anii precedenți, cetățenii Ucrainei și ai României care nu vor obține un loc bugetar vor achita aceeași taxă de studii ca și cetățenii Republicii Moldova.

Procesul de admitere

Procesul de admitere va rămâne complet online, prin platforma eadmitere.gov.md. Candidații vor putea aplica individual sau cu ajutorul comisiilor de admitere ale universităților. Aceștia vor putea participa concomitent la concurs în maximum trei universități și vor putea selecta până la trei programe de studii pentru fiecare instituție, în funcție de prioritățile lor.

Potrivit Ministerului Educației, începând cu admiterea 2026, actele în original vor putea fi depuse inclusiv prin intermediul unei persoane împuternicite electronic prin sistemul SIA MPower.

Admiterea în universități va începe pe data de 27 iulie 2026. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

radiochisinau.md

„E ciudat că doar sexul e un comportament nepermis pentru biserică”. Reacții la scandalul din jurul Mitropoliei Basarabiei

Video-ul în care Mitropolitul Basarabiei, Petru, ar întreține relații sexuale cu un alt bărbat au generat un val de reacții pe rețelele de socializare. În timp ce alții au declarat că clericul ar fi „compromis moral”, alții au spus că imaginile au generat scandal din cauza poziției Bisericii Ortodoxe față de homosexualitate. NM vă prezintă o sinteză a reacțiilor.

Experta comunității WatchDog Tatiana Cojocari a declarat că scandalul a adus un prejudiciu de imagine semnificativ Mitropoliei Basarabiei și că va constitui „încă un instrument de divizare religioasă”.

Această lovitură de imagine are un impact aproape identic cu rezultatul celor trei decenii de denigrări din partea Patriarhiei Kremlinului și a conducerii Mitropoliei Chișinăului. Acest caz pentru mine este încă un exemplu că în relația politică cu Republica Moldova, România continuă să facă greșeli mizând aproape de fiecare dată pe oameni nepotriviți pentru a renaște valorile și identitatea românească peste Prut. Fie că vorbim de ,,unioniști” falși sau iată acum, reprezentanți ai bisericii cu reputație cel puțin contestabilă. (…) Într-un context național predominat încă puternic de propaganda rusă, costul pe termen lung plătit de Mitropolia Basarabiei va fi mare și dureros. Iar pentru noi ca societatea reprezintă încă un instrument de divizare religioasă”, a scris Tatiana Cojocari pe Facebook.

În același timp, jurnalistul Vitalie Cojocari a evidențiat lupta dintre Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române, și Mitropolia Moldovei, subordonate Patriarhiei Ruse, pe fundalul căruia se desfășoară controversa.

Mitropolia Basarabiei este în extindere peste Prut. Asta după ce Rusia a invadat Ucraina, iar mai mulți preoți din Mitropolia Moldovei (supusă canonic Moscovei) au decis să o părăsească pentru a trece de partea Patriarhiei de la București. Nu este un secret că Mitropolia Basarabiei a provocat de-a lungul timpului scântei între Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Română. Un motiv este trecerea preoților de sub autoritatea Bisericii Ruse sub cea a Bisericii Românești. (…) Anume în acest context pleacă Mitropolitul Petru al Basarabiei, apoi în public apar informații compromițătoare în care înaltul prelat ar fi surprins în ipostaze intime cu un alt bărbat. Mitropolitul Petru al Basarabiei a fost o figură discretă, nu o să găsiți prea multe interviuri video cu acesta. A condus Mitropolia Basarabiei de mai bine de 30 de ani. Plecarea sa subită l-a scos însă în față și i-a atras multe critici, inclusiv din partea unor susținători ai Bisericii Ortodoxe Române. Este criticată în special activitatea sa, este pusă sub semnul întrebării moralitatea sa”, a menționat el.

Activistul Ion Andronache a evidențiat discursul ostil pe care mitropolitul l-a avut față de relațiile homosexuale și materialele apărute în spațiul public, care-i contrazic retorica. El a catalogat situația drept „ipocrizie”.

Din punctul meu de vedere, problema nu este orientarea sexuală a unei persoane adulte. Fiecare om are dreptul la viață privată și la propriile alegeri. Problema este alta. Prima este ipocrizia. Atunci când te prezinți drept un apărător al „familiei tradiționale”, condamni public relațiile dintre persoane de același sex și contribui la marginalizarea acestora, iar ulterior apar informații care sugerează că propria ta viață contrazice discursul public promovat ani la rând, credibilitatea morală a acelui discurs se prăbușește”, a spus Andronache.

La rândul său, fostul prim-ministru Ion Sturza a scris: „Oricât am încerca să ne ascundem după formule de evlavie sau după argumentul bunului-simț că nu trebuie să intervenim în viața privată a cuiva, asistăm la un abis moral de proporții greu de imaginat. Mi-e rușine să mă uit în ochii rudelor și prietenilor mei, majoritatea oameni în vârstă, enoriași ai Mitropoliei Basarabiei. Treizeci de ani de minciună și degradare morală. Cum a fost posibil așa ceva? În văzul tuturor: al misiunilor diplomatice, al serviciilor speciale, al colegilor din Patriarhie. Au existat investigații jurnalistice, mărturii ale celor abuzați și hărțuiți. Și totuși, nimic. Doar eterna explicație: „Este o provocare a rușilor!”. (…) Creștinii din Moldova au fost păstoriți de un personaj sinistru, lipsit de har, de carismă, de cultură, incult și compromis moral”.

Iar activistul Vitalie Sprînceană consideră că imaginile au provocat controverse din cauza poziției Bisericii față de homosexualitate și sex.

Chestia asta trecea doar o simplă bârfă dacă a) Biserica își rezolva relația cu sexul (de exemplu, să permită episcopilor, mitropoliților și patriarhilor să se căsătorească) și b) dacă Biserica ortodoxă nu făcea, din subiectul orientării sexuale, un fel de unică temă despre care biserica mai vorbește… Așa însă, biserica s-a prins într-o capcană pe care și-a pus-o singură… Tot luptând cu sexul, Biserica a ajuns să fie obsedată de el. E ciudat, desigur, că Petru și-a dat demisia pe tema sexului și că doar sexul constituie un comportament nepermis pentru biserică, motiv suficient pentru „demisie”. Nici Petru și nici alți prelați nu au clipit măcar când un preot de la Durlești a abuzat sexual o minoră, nu zboară preoții din funcție, când jură strâmb ori când fură, ori când nu-și iubesc aproapele, ori când sprijină legionari…”, a menționat Vitalie Sprînceană.

Amintim că, la sfârșitul lunii mai, Mitropolia Basarabiei a anunțat retragerea din funcție a mitropolitului Petru. Instituția a invocat oficial motive de vârstă și de sănătate. La scurt timp după acest anunț, în spațiul public au apărut imagini video cu caracter sexual în care ar apărea mitropolitul alături de un alt bărbat. Apariția imaginilor a generat speculații în spațiul public privind o posibilă legătură între difuzarea acestora și decizia de retragere.

Contactați anterior de NewsMaker, reprezentanții Mitropoliei Basarabiei au declarat că demisia mitropolitului Petru este determinată în primul rând de vârsta și starea sa de sănătate. Totodată, aceștia au precizat că instituția va avea o poziție oficială privind autenticitatea imaginilor doar după o eventuală confirmare a acestora.

NM a solicitat un comentariu de la Patriarhia Română, însă până în momentul publicării știrii nu am primit un răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: