Reținerea persoanelor pe aeroport și „separatismul” din Codul Penal. Cum (nu) s-au respectat drepturile omului în Moldova în ultimul an

În Moldova, situația privind respectarea drepturilor omului rămâne una dificilă, în pofida unor schimbări pozitive privind percepția despre calitatea asistenței medicale, justiției, protecției sociale și condițiilor de muncă. În același timp, în Transnistria situația privind respectarea drepturilor se înrăutățește. Despre aceasta se menționează în raportul avocatului poporului Ceslav Panico, pentru anul 2023.

Dreptul la sănătate

Potrivit raportului, în 2023 situația privind respectarea drepturilor omului în Moldova nu a suferit schimbări semnificative, iar oamenii continuă să se confrunte cu limitarea drepturilor și libertăților civile în diverse domenii. Vorbind despre dreptul la sănătate, Ombudsmanul a menționat că, deși autoritățile au îmbunătățit politica de sănătate publică, implementarea acestor măsuri a fost slab monitorizată.

Cu toate acestea, potrivit lui Panico, percepția cetățenilor moldoveni privind calitataea asistenței medicale se îmbunătățește. Astfel, conform sondajelor Avocatului Poporului, în 2023, 52,1% dintre respondenți considerau că dreptul la sănătate este asigurat, pe când în 2016 ponderea acestor persoane era de doar 20,9%.

În raport se menționează că în domeniul sănătății persistă multe probleme, inclusiv abuzul și comportamentul neadecvat al lucrătorilor medicali, practicile discriminatorii în furnizarea de servicii medicale. Au existat, de asemenea, erori la achitarea compensațiilor pentru angajații din domeniul sănătății afectați de pandemia COVID-19. Erorile au fost corectate în 2023, dar au provocat inițial nemulțumiri și dificultăți.

Dreptul la o justiție echitabilă

Vorbind despre justiție, Avocatul Poporului a remarcat că anul trecut autoritățile și-au concentrat eforturile asupra reformării sistemului judecătoresc. Cu toate acestea, cetățenii nu văd prea multe îmbunătățiri în domeniul justiției și continuă să aibă dificultăți în realizarea dreptului la un proces echitabil. În același timp, după cum remarcă Panico, se menține creșterea continuă a gradului de încredere în sistemul judecătoresc. Creșterea în perioada măsurărilor a fost de 25% (de la 13% în 2016 la 38% în 2023) – acesta fiind cel mai înalt scor înregistrat până acum.

”Cu toate acestea, chiar și 38% este o cifră scăzută”, consideră Panico.

Ombudsmanul a remarcat că autoritățile au îmbunătățit semnificativ legislația care reglementează sistemul judecătoresc. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) au devenit funcționale în urma alegerii noilor membri, ceea ce constituie un pas important spre consolidarea instituțiilor nominalizate.

Dreptul la asistență socială, protecția muncii și libertate

Deși autoritățile depun eforturi pentru îmbunătățirea situației sociale, totuși sărăcia, crizele socială și energetică, precum și serviciile sociale de proximitate limitate continuă să constituie obstacole semnificative în realizarea dreptului la protecție socială. Chiar și așa, potrivit sondajelor de opinie, ponderea celor care consideră că dreptul la protecție socială este asigurat în Moldova a crescut de la 15,3% în 2016 la 44,8% în 2023.

În raport se menționează că cei mai vulnerabili din punct de vedere social rămân vârstnicii, copiii și mamele singure. Aceștia se confruntă cu dificultăți serioase în a-și menține mijloacele de existență în condițiile de creștere a costurilor și scădere a veniturilor.

Vorbind despre protecția muncii, Ombudsmanul a menționat că, în ciuda dificultăților economice, după pandemie, piața muncii și-a revenit, dar se păstrează anumite provocări structurale semnificative. În special, angajații trebuie asigurați cu un salariu minim care să le permită o viață decentă.

Condițiile de detenție din penitenciarele din Moldova rămân nesatisfăcătoare, majoritatea hotărârilor CEDO împotriva țării vizează condițiile inumane de detenție. În perioada de raportare, autoritățile au întreprins măsuri serioase pentru redresarea sistemică a situației.

Numărul deținuților din închisorile construite în perioada sovietică depășește capacitatea proiectată, iar principalele probleme rămân a fi accesul insuficient la servicii medicale.

Panico a abordat și situația cetățenilor moldoveni care sunt reținuți pe aeroportul din Chișinău la întoarcerea de la Moscova.

„Sub paravanul apărării drepturilor omului, ordinele poliției nu pot fi ignorate. Vorbim despre persoanele care au opus rezistență poliției în aeroport”, a spus el.

Situația de pe malul stâng al Nistrului

Anul 2023, nu a fost marcat de schimbări pozitive pe segmentul respectării drepturilor omului în regiunea din stânga Nistrului. Potrivit lui Panico, unele acțiuni ale autorităților constituționale pentru asigurarea securității statului, cum ar fi modificarea Codului Penal și introducerea infracțiunii de „separatism” pot avea un impact negativ asupra procesului de negociere și asupra cetățenilor din regiune.

Ombudsmanul a menționat că pe malul stâng al Nistrului, persoanele cu dizabilități și romii sunt cei mai puțin protejați în drepturile lor.

„Sunt încălcate și dreptul la libera circulație, dreptul la diseminarea informațiilor și dreptul la libertatea întrunirilor. Avem cazul lui Victor Pleșcanov, care a fost condamnat la trei ani de închisoare [pentru criticarea acțiunilor autorităților ruse în Ucraina], din fericire, eliberat în mai 2024”, a menționat Panico.

Avocatul Poporului a reiterat că respectarea drepturilor în Transnistria s-a înrăutățit în ultimii doi ani: „Există o așa-zisă lege, potrivit căreia, persoana care depune plângere la CEDO sau se adresează în instanțele de judecată din Chișinău, riscă să fie condamnată la opt ani de închisoare. Acest lucru reduce la minimum posibilitatea locuitorilor din regiunea transnistreană de a apela la ajutorul autorităților constituționale.”

Aici, puteți citi mai multe despre cum s-a schimbat percepția cetățenilor privind respectarea drepturilor omului, potrivit unui sondaj al Avocatului Poporului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Nistrul poluat: cum se va acționa în cel mai rău scenariu pentru Chișinău? Răspunsul ministrului Mediului

Stare de alertă instituită inclusiv în municipiul Chișinău va permite autorităților centrale să aibă o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât cei din urmă să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative. În acest sens, există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu.

În timpul declarațiilor de presă, ministrul a spus că „datele de laborator se schimbă de la oră la oră”. Potrivit oficialului, până la această etapă, au fost instalate cinci filtre de protecție. „La fel a fost și securizată stația care aprovizionează Soroca. Mai mult de atât, în aceste momente, specialiștii sunt la stația de captare, la Chișinău, pentru a instala alte filtre, suplimentare, absorbante la măsurile care au fost aplicate de către echipa de la Apă Canal”, a adăugat Hajder.

Întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu, ministrul a răspuns: „În acest moment, nu există niciun risc pentru locuitorii din municipiul Chișinău, dar decizia de astăzi ne va permite să avem o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât ei să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative, cum ar fi din sonde care sunt de rezervă”.

La întrebarea care este cantitatea de rezervă, oficialul a declarat: „Noi cunoaștem că există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă, astfel încât urmare a acestei decizii noi trebuie să solicităm operatorilor de Apă Canal să ne comunice acest fapt”.

Întrebat dacă a discutat cu primarii din țară despre faptul dacă ei pot asigura sau au mecanismele necesare pentru a asigura oamenii cu apă, oficialul a răspuns: „Suntem într-o comunicare permanentă cu reprezentanții autorităților locale. Mai mult de atât, înțelegem că în Soroca deja sunt curățite sondele care pompează apa din sursele subterane și în alte localități deja s-a început acest proces. În următoarele ore vom veni cu recomandări clare către autoritățile locale pentru a inventaria toate alternativele de apă pentru a fi pregătiți în caz de necesitate de a închide total apa”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: