Reținerea persoanelor pe aeroport și „separatismul” din Codul Penal. Cum (nu) s-au respectat drepturile omului în Moldova în ultimul an

În Moldova, situația privind respectarea drepturilor omului rămâne una dificilă, în pofida unor schimbări pozitive privind percepția despre calitatea asistenței medicale, justiției, protecției sociale și condițiilor de muncă. În același timp, în Transnistria situația privind respectarea drepturilor se înrăutățește. Despre aceasta se menționează în raportul avocatului poporului Ceslav Panico, pentru anul 2023.

Dreptul la sănătate

Potrivit raportului, în 2023 situația privind respectarea drepturilor omului în Moldova nu a suferit schimbări semnificative, iar oamenii continuă să se confrunte cu limitarea drepturilor și libertăților civile în diverse domenii. Vorbind despre dreptul la sănătate, Ombudsmanul a menționat că, deși autoritățile au îmbunătățit politica de sănătate publică, implementarea acestor măsuri a fost slab monitorizată.

Cu toate acestea, potrivit lui Panico, percepția cetățenilor moldoveni privind calitataea asistenței medicale se îmbunătățește. Astfel, conform sondajelor Avocatului Poporului, în 2023, 52,1% dintre respondenți considerau că dreptul la sănătate este asigurat, pe când în 2016 ponderea acestor persoane era de doar 20,9%.

În raport se menționează că în domeniul sănătății persistă multe probleme, inclusiv abuzul și comportamentul neadecvat al lucrătorilor medicali, practicile discriminatorii în furnizarea de servicii medicale. Au existat, de asemenea, erori la achitarea compensațiilor pentru angajații din domeniul sănătății afectați de pandemia COVID-19. Erorile au fost corectate în 2023, dar au provocat inițial nemulțumiri și dificultăți.

Dreptul la o justiție echitabilă

Vorbind despre justiție, Avocatul Poporului a remarcat că anul trecut autoritățile și-au concentrat eforturile asupra reformării sistemului judecătoresc. Cu toate acestea, cetățenii nu văd prea multe îmbunătățiri în domeniul justiției și continuă să aibă dificultăți în realizarea dreptului la un proces echitabil. În același timp, după cum remarcă Panico, se menține creșterea continuă a gradului de încredere în sistemul judecătoresc. Creșterea în perioada măsurărilor a fost de 25% (de la 13% în 2016 la 38% în 2023) – acesta fiind cel mai înalt scor înregistrat până acum.

”Cu toate acestea, chiar și 38% este o cifră scăzută”, consideră Panico.

Ombudsmanul a remarcat că autoritățile au îmbunătățit semnificativ legislația care reglementează sistemul judecătoresc. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) au devenit funcționale în urma alegerii noilor membri, ceea ce constituie un pas important spre consolidarea instituțiilor nominalizate.

Dreptul la asistență socială, protecția muncii și libertate

Deși autoritățile depun eforturi pentru îmbunătățirea situației sociale, totuși sărăcia, crizele socială și energetică, precum și serviciile sociale de proximitate limitate continuă să constituie obstacole semnificative în realizarea dreptului la protecție socială. Chiar și așa, potrivit sondajelor de opinie, ponderea celor care consideră că dreptul la protecție socială este asigurat în Moldova a crescut de la 15,3% în 2016 la 44,8% în 2023.

În raport se menționează că cei mai vulnerabili din punct de vedere social rămân vârstnicii, copiii și mamele singure. Aceștia se confruntă cu dificultăți serioase în a-și menține mijloacele de existență în condițiile de creștere a costurilor și scădere a veniturilor.

Vorbind despre protecția muncii, Ombudsmanul a menționat că, în ciuda dificultăților economice, după pandemie, piața muncii și-a revenit, dar se păstrează anumite provocări structurale semnificative. În special, angajații trebuie asigurați cu un salariu minim care să le permită o viață decentă.

Condițiile de detenție din penitenciarele din Moldova rămân nesatisfăcătoare, majoritatea hotărârilor CEDO împotriva țării vizează condițiile inumane de detenție. În perioada de raportare, autoritățile au întreprins măsuri serioase pentru redresarea sistemică a situației.

Numărul deținuților din închisorile construite în perioada sovietică depășește capacitatea proiectată, iar principalele probleme rămân a fi accesul insuficient la servicii medicale.

Panico a abordat și situația cetățenilor moldoveni care sunt reținuți pe aeroportul din Chișinău la întoarcerea de la Moscova.

„Sub paravanul apărării drepturilor omului, ordinele poliției nu pot fi ignorate. Vorbim despre persoanele care au opus rezistență poliției în aeroport”, a spus el.

Situația de pe malul stâng al Nistrului

Anul 2023, nu a fost marcat de schimbări pozitive pe segmentul respectării drepturilor omului în regiunea din stânga Nistrului. Potrivit lui Panico, unele acțiuni ale autorităților constituționale pentru asigurarea securității statului, cum ar fi modificarea Codului Penal și introducerea infracțiunii de „separatism” pot avea un impact negativ asupra procesului de negociere și asupra cetățenilor din regiune.

Ombudsmanul a menționat că pe malul stâng al Nistrului, persoanele cu dizabilități și romii sunt cei mai puțin protejați în drepturile lor.

„Sunt încălcate și dreptul la libera circulație, dreptul la diseminarea informațiilor și dreptul la libertatea întrunirilor. Avem cazul lui Victor Pleșcanov, care a fost condamnat la trei ani de închisoare [pentru criticarea acțiunilor autorităților ruse în Ucraina], din fericire, eliberat în mai 2024”, a menționat Panico.

Avocatul Poporului a reiterat că respectarea drepturilor în Transnistria s-a înrăutățit în ultimii doi ani: „Există o așa-zisă lege, potrivit căreia, persoana care depune plângere la CEDO sau se adresează în instanțele de judecată din Chișinău, riscă să fie condamnată la opt ani de închisoare. Acest lucru reduce la minimum posibilitatea locuitorilor din regiunea transnistreană de a apela la ajutorul autorităților constituționale.”

Aici, puteți citi mai multe despre cum s-a schimbat percepția cetățenilor privind respectarea drepturilor omului, potrivit unui sondaj al Avocatului Poporului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Deutsche Welle

Explozii și incendiu după un atac rusesc în regiunea Kiev. Cel puțin 27 de oameni au murit

Cel puțin 27 de persoane au murit, iar alte 42 au fost rănite în urma unui atac rusesc asupra unui depozit din raionul Bucea, regiunea Kiev, unde au izbucnit un incendiu și mai multe explozii. Bilanțul a fost anunțat sâmbătă, 29 august, de președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski.

Atacul a avut loc în seara de vineri, 28 august. Potrivit lui Zelenski, exploziile au provocat pagube importante infrastructurii din apropiere. Au fost avariate mai multe locuințe, precum și un centru destinat persoanelor în vârstă și celor cu dizabilități.

Peste 370 de persoane au fost evacuate, iar operațiunea continuă, a precizat președintele ucrainean.

Șeful administrației militare regionale Kiev, Timur Tkacenko, a declarat că aproximativ 50 de clădiri din apropierea locului atacului au fost avariate în urma exploziilor.

Ancheta vizează și o posibilă neglijență

Procuratura Generală a Ucrainei a anunțat anterior deschiderea unei anchete penale pentru posibilă neglijență în serviciu, în baza articolului 367 din Codul penal.

Anchetatorii urmează să stabilească nu doar circumstanțele atacului rusesc, ci și dacă anumite condiții au contribuit la agravarea consecințelor acestuia. Printre altele, va fi verificat dacă depozitarea materialelor și obiectelor explozive pe teritoriul întreprinderii era legală.

Există norme: muniția nu poate fi depozitată în apropierea locuințelor și a altor clădiri rezidențiale. Cu siguranță vor fi trase concluziile de rigoare”, a declarat Zelenski, comentând deschiderea dosarului penal.

Rusia susține că a lovit un depozit de muniții

Potrivit Deutsche Welle, ministerul rus al Apărării a anunțat, în raportul său de dimineață, că forțele ruse au lovit un depozit de muniții din localitatea Milaia.

Potrivit ministerului rus, în depozit se aflau componente și boostere de lansare destinate dronelor cu rază lungă de acțiune FP-1 și FP-2.

Referire la incendiul de la Vîșneve

Premierul ucrainean Serghei Korețki a calificat atacul drept un caz de „neglijență criminală”, comparându-l cu incendiul produs la 6 iulie în orașul Vîșneve, unde fusese atacat un depozit de muniții situat în apropierea unor locuințe.

Din păcate, putem constata deja că tragedia teribilă de la Vîșneve nu a fost o lecție. În al cincilea an al invaziei pe scară largă, repetarea acelorași greșeli reprezintă o neglijență criminală. Toți cei vinovați, fără excepție, trebuie să fie aspru pedepsiți, pentru ca astfel de situații să nu se mai repete”, a declarat Korețki.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: