Reținerea persoanelor pe aeroport și „separatismul” din Codul Penal. Cum (nu) s-au respectat drepturile omului în Moldova în ultimul an

În Moldova, situația privind respectarea drepturilor omului rămâne una dificilă, în pofida unor schimbări pozitive privind percepția despre calitatea asistenței medicale, justiției, protecției sociale și condițiilor de muncă. În același timp, în Transnistria situația privind respectarea drepturilor se înrăutățește. Despre aceasta se menționează în raportul avocatului poporului Ceslav Panico, pentru anul 2023.

Dreptul la sănătate

Potrivit raportului, în 2023 situația privind respectarea drepturilor omului în Moldova nu a suferit schimbări semnificative, iar oamenii continuă să se confrunte cu limitarea drepturilor și libertăților civile în diverse domenii. Vorbind despre dreptul la sănătate, Ombudsmanul a menționat că, deși autoritățile au îmbunătățit politica de sănătate publică, implementarea acestor măsuri a fost slab monitorizată.

Cu toate acestea, potrivit lui Panico, percepția cetățenilor moldoveni privind calitataea asistenței medicale se îmbunătățește. Astfel, conform sondajelor Avocatului Poporului, în 2023, 52,1% dintre respondenți considerau că dreptul la sănătate este asigurat, pe când în 2016 ponderea acestor persoane era de doar 20,9%.

În raport se menționează că în domeniul sănătății persistă multe probleme, inclusiv abuzul și comportamentul neadecvat al lucrătorilor medicali, practicile discriminatorii în furnizarea de servicii medicale. Au existat, de asemenea, erori la achitarea compensațiilor pentru angajații din domeniul sănătății afectați de pandemia COVID-19. Erorile au fost corectate în 2023, dar au provocat inițial nemulțumiri și dificultăți.

Dreptul la o justiție echitabilă

Vorbind despre justiție, Avocatul Poporului a remarcat că anul trecut autoritățile și-au concentrat eforturile asupra reformării sistemului judecătoresc. Cu toate acestea, cetățenii nu văd prea multe îmbunătățiri în domeniul justiției și continuă să aibă dificultăți în realizarea dreptului la un proces echitabil. În același timp, după cum remarcă Panico, se menține creșterea continuă a gradului de încredere în sistemul judecătoresc. Creșterea în perioada măsurărilor a fost de 25% (de la 13% în 2016 la 38% în 2023) – acesta fiind cel mai înalt scor înregistrat până acum.

”Cu toate acestea, chiar și 38% este o cifră scăzută”, consideră Panico.

Ombudsmanul a remarcat că autoritățile au îmbunătățit semnificativ legislația care reglementează sistemul judecătoresc. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) au devenit funcționale în urma alegerii noilor membri, ceea ce constituie un pas important spre consolidarea instituțiilor nominalizate.

Dreptul la asistență socială, protecția muncii și libertate

Deși autoritățile depun eforturi pentru îmbunătățirea situației sociale, totuși sărăcia, crizele socială și energetică, precum și serviciile sociale de proximitate limitate continuă să constituie obstacole semnificative în realizarea dreptului la protecție socială. Chiar și așa, potrivit sondajelor de opinie, ponderea celor care consideră că dreptul la protecție socială este asigurat în Moldova a crescut de la 15,3% în 2016 la 44,8% în 2023.

În raport se menționează că cei mai vulnerabili din punct de vedere social rămân vârstnicii, copiii și mamele singure. Aceștia se confruntă cu dificultăți serioase în a-și menține mijloacele de existență în condițiile de creștere a costurilor și scădere a veniturilor.

Vorbind despre protecția muncii, Ombudsmanul a menționat că, în ciuda dificultăților economice, după pandemie, piața muncii și-a revenit, dar se păstrează anumite provocări structurale semnificative. În special, angajații trebuie asigurați cu un salariu minim care să le permită o viață decentă.

Condițiile de detenție din penitenciarele din Moldova rămân nesatisfăcătoare, majoritatea hotărârilor CEDO împotriva țării vizează condițiile inumane de detenție. În perioada de raportare, autoritățile au întreprins măsuri serioase pentru redresarea sistemică a situației.

Numărul deținuților din închisorile construite în perioada sovietică depășește capacitatea proiectată, iar principalele probleme rămân a fi accesul insuficient la servicii medicale.

Panico a abordat și situația cetățenilor moldoveni care sunt reținuți pe aeroportul din Chișinău la întoarcerea de la Moscova.

„Sub paravanul apărării drepturilor omului, ordinele poliției nu pot fi ignorate. Vorbim despre persoanele care au opus rezistență poliției în aeroport”, a spus el.

Situația de pe malul stâng al Nistrului

Anul 2023, nu a fost marcat de schimbări pozitive pe segmentul respectării drepturilor omului în regiunea din stânga Nistrului. Potrivit lui Panico, unele acțiuni ale autorităților constituționale pentru asigurarea securității statului, cum ar fi modificarea Codului Penal și introducerea infracțiunii de „separatism” pot avea un impact negativ asupra procesului de negociere și asupra cetățenilor din regiune.

Ombudsmanul a menționat că pe malul stâng al Nistrului, persoanele cu dizabilități și romii sunt cei mai puțin protejați în drepturile lor.

„Sunt încălcate și dreptul la libera circulație, dreptul la diseminarea informațiilor și dreptul la libertatea întrunirilor. Avem cazul lui Victor Pleșcanov, care a fost condamnat la trei ani de închisoare [pentru criticarea acțiunilor autorităților ruse în Ucraina], din fericire, eliberat în mai 2024”, a menționat Panico.

Avocatul Poporului a reiterat că respectarea drepturilor în Transnistria s-a înrăutățit în ultimii doi ani: „Există o așa-zisă lege, potrivit căreia, persoana care depune plângere la CEDO sau se adresează în instanțele de judecată din Chișinău, riscă să fie condamnată la opt ani de închisoare. Acest lucru reduce la minimum posibilitatea locuitorilor din regiunea transnistreană de a apela la ajutorul autorităților constituționale.”

Aici, puteți citi mai multe despre cum s-a schimbat percepția cetățenilor privind respectarea drepturilor omului, potrivit unui sondaj al Avocatului Poporului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: