Drepturile omului

Reținerea persoanelor pe aeroport și „separatismul” din Codul Penal. Cum (nu) s-au respectat drepturile omului în Moldova în ultimul an

Alexandr Nugmanov
| 1 iulie, 2024
15:59

În Moldova, situația privind respectarea drepturilor omului rămâne una dificilă, în pofida unor schimbări pozitive privind percepția despre calitatea asistenței medicale, justiției, protecției sociale și condițiilor de muncă. În același timp, în Transnistria situația privind respectarea drepturilor se înrăutățește. Despre aceasta se menționează în raportul avocatului poporului Ceslav Panico, pentru anul 2023.

Dreptul la sănătate

Potrivit raportului, în 2023 situația privind respectarea drepturilor omului în Moldova nu a suferit schimbări semnificative, iar oamenii continuă să se confrunte cu limitarea drepturilor și libertăților civile în diverse domenii. Vorbind despre dreptul la sănătate, Ombudsmanul a menționat că, deși autoritățile au îmbunătățit politica de sănătate publică, implementarea acestor măsuri a fost slab monitorizată.

Cu toate acestea, potrivit lui Panico, percepția cetățenilor moldoveni privind calitataea asistenței medicale se îmbunătățește. Astfel, conform sondajelor Avocatului Poporului, în 2023, 52,1% dintre respondenți considerau că dreptul la sănătate este asigurat, pe când în 2016 ponderea acestor persoane era de doar 20,9%.

În raport se menționează că în domeniul sănătății persistă multe probleme, inclusiv abuzul și comportamentul neadecvat al lucrătorilor medicali, practicile discriminatorii în furnizarea de servicii medicale. Au existat, de asemenea, erori la achitarea compensațiilor pentru angajații din domeniul sănătății afectați de pandemia COVID-19. Erorile au fost corectate în 2023, dar au provocat inițial nemulțumiri și dificultăți.

Dreptul la o justiție echitabilă

Vorbind despre justiție, Avocatul Poporului a remarcat că anul trecut autoritățile și-au concentrat eforturile asupra reformării sistemului judecătoresc. Cu toate acestea, cetățenii nu văd prea multe îmbunătățiri în domeniul justiției și continuă să aibă dificultăți în realizarea dreptului la un proces echitabil. În același timp, după cum remarcă Panico, se menține creșterea continuă a gradului de încredere în sistemul judecătoresc. Creșterea în perioada măsurărilor a fost de 25% (de la 13% în 2016 la 38% în 2023) – acesta fiind cel mai înalt scor înregistrat până acum.

”Cu toate acestea, chiar și 38% este o cifră scăzută”, consideră Panico.

Ombudsmanul a remarcat că autoritățile au îmbunătățit semnificativ legislația care reglementează sistemul judecătoresc. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) au devenit funcționale în urma alegerii noilor membri, ceea ce constituie un pas important spre consolidarea instituțiilor nominalizate.

Dreptul la asistență socială, protecția muncii și libertate

Deși autoritățile depun eforturi pentru îmbunătățirea situației sociale, totuși sărăcia, crizele socială și energetică, precum și serviciile sociale de proximitate limitate continuă să constituie obstacole semnificative în realizarea dreptului la protecție socială. Chiar și așa, potrivit sondajelor de opinie, ponderea celor care consideră că dreptul la protecție socială este asigurat în Moldova a crescut de la 15,3% în 2016 la 44,8% în 2023.

În raport se menționează că cei mai vulnerabili din punct de vedere social rămân vârstnicii, copiii și mamele singure. Aceștia se confruntă cu dificultăți serioase în a-și menține mijloacele de existență în condițiile de creștere a costurilor și scădere a veniturilor.

Vorbind despre protecția muncii, Ombudsmanul a menționat că, în ciuda dificultăților economice, după pandemie, piața muncii și-a revenit, dar se păstrează anumite provocări structurale semnificative. În special, angajații trebuie asigurați cu un salariu minim care să le permită o viață decentă.

Condițiile de detenție din penitenciarele din Moldova rămân nesatisfăcătoare, majoritatea hotărârilor CEDO împotriva țării vizează condițiile inumane de detenție. În perioada de raportare, autoritățile au întreprins măsuri serioase pentru redresarea sistemică a situației.

Numărul deținuților din închisorile construite în perioada sovietică depășește capacitatea proiectată, iar principalele probleme rămân a fi accesul insuficient la servicii medicale.

Panico a abordat și situația cetățenilor moldoveni care sunt reținuți pe aeroportul din Chișinău la întoarcerea de la Moscova.

„Sub paravanul apărării drepturilor omului, ordinele poliției nu pot fi ignorate. Vorbim despre persoanele care au opus rezistență poliției în aeroport”, a spus el.

Situația de pe malul stâng al Nistrului

Anul 2023, nu a fost marcat de schimbări pozitive pe segmentul respectării drepturilor omului în regiunea din stânga Nistrului. Potrivit lui Panico, unele acțiuni ale autorităților constituționale pentru asigurarea securității statului, cum ar fi modificarea Codului Penal și introducerea infracțiunii de „separatism” pot avea un impact negativ asupra procesului de negociere și asupra cetățenilor din regiune.

Ombudsmanul a menționat că pe malul stâng al Nistrului, persoanele cu dizabilități și romii sunt cei mai puțin protejați în drepturile lor.

„Sunt încălcate și dreptul la libera circulație, dreptul la diseminarea informațiilor și dreptul la libertatea întrunirilor. Avem cazul lui Victor Pleșcanov, care a fost condamnat la trei ani de închisoare [pentru criticarea acțiunilor autorităților ruse în Ucraina], din fericire, eliberat în mai 2024”, a menționat Panico.

Avocatul Poporului a reiterat că respectarea drepturilor în Transnistria s-a înrăutățit în ultimii doi ani: „Există o așa-zisă lege, potrivit căreia, persoana care depune plângere la CEDO sau se adresează în instanțele de judecată din Chișinău, riscă să fie condamnată la opt ani de închisoare. Acest lucru reduce la minimum posibilitatea locuitorilor din regiunea transnistreană de a apela la ajutorul autorităților constituționale.”

Aici, puteți citi mai multe despre cum s-a schimbat percepția cetățenilor privind respectarea drepturilor omului, potrivit unui sondaj al Avocatului Poporului.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

Viață

Credincioși cu agheasmă și icoane, surprinși pe strada București după Marșul Pride VIDEO

Viață

VIDEO Marșul Pride în susținerea comunității LGBTQ+ se desfășoară la Chișinău UPDATE

Externe

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Mihaela Conovali
| 21 iunie, 2026
18:29

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți).

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.