Максим Андреев / NewsMaker

„România face tot ce e posibil, dar sunt niște bariere”. Când vor ajunge în Moldova vaccinurile promise de Iohannis?

Cele 200 de mii de doze de vaccin anunțate de președintele României vor ajunge în Republica Moldova după ce Bucureștiul va reuși să reînnoiască contractul de achiziție pe care l-a semnat Comisia Europeană cu producătorii. În prezent, totul depinde de discuțiile dintre Ministerul de Externe de la București și liderii de la Bruxelles. Precizările au fost făcute de către consiliera prezidențială Ala Nemerenco, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, publicat pe 10 februarie.

„Sunt niște elemente mai birocratice, deoarece în momentul când România ne oferă cele 200 de mii de doze de vaccin pe care le-au anunțat, trebuie să fie prefăcute/reînnoite contractele, deoarece Comisia Europeană a semnat cu companiile producătoare contracte în numele țărilor-membre. Contractul care există între UE și România trebuie schimbat, ajustat, făcut un acord adițional în care apare Republica Moldova și această donație”, a explicat Ala Nemerenco.

Compania producătoare de vaccinuri nu va transmite dozele prin România, ci livrarea se va face direct către Republica Moldova.

„Toate cutiile sunt împachetate, au destinație specială, iar la momentul deschiderii cutiei, este fixat prin wi-fi, prin satelit, care este locația unde a fost deschisă cutia”, a explicat Ala Nemerenco.

Consiliera prezidențială în domeniul sănătății a mai spus că, prin intermediul Ministerul Sănătății României, Chișinăul a fost în discuții cu două companii producătoare de vaccinuri anti-Covid: Pfizer și Moderna.

„La momentul de față, mingea a trecut la Ministerul de Externe al României, care trebuie să pregătească aceste acorduri – cu Comisia Europeană, cu aceste companii producătoare, și de asemenea, tri-partid, cu Republica Moldova și Comisia. Aceste vaccinuri vor ajunge neapărat în Moldova, ne dorim mai repede, dar… România face tot ce e posibil, dar sunt niște bariere”, a precizat Nemerenco.

Fostul ministru al Sănătății a mai spus că livrarea dozelor durează în timp și din cauza că aceste companii verifică minuțios cadrul legal, inclusiv privind despăgubirile pe care ar urma să le primească pacienții în cazul unor efecte adverse în urma imunizării.

„Aceste companii vor să se asigure că vaccinarea pe teritoriul Republicii Moldova, un teritoriu care nu este atât de cunoscut, nu aplică legislațiile internaționale sau UE. Ei verifică tot ce ține de farmaco-vigilență, cadru legal, despăgubiri în caz de reacții adverse. Este verificat absolut tot”, a completat Nemerenco.

***

Amintim că, în timpul vizitei la Chișinău, președintele Klaus Iohannis a anunțat că România va oferi Republicii Moldova până la 200 de mii de doze de vaccin anti-Covid. Între timp, Comisia Europeană a aprobat mecanismul care interzice exportul preparatelor fără permisiunea statelor membre ale UE. Acesta va fi impus acelor companii care au semnat contracte cu UE.

În prezent, în spațiul european sunt aprobate trei preparate pentru imunizarea împotriva coronavirusului: Pfizer, AstraZeneca și Moderna.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

РБК

Putin a semnat un decret pentru combaterea cuvintelor străine: „Amenințare la adresa limbii ruse”

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a semnat un decret privind aprobarea principiilor politicii lingvistice de stat. În document, utilizarea cuvintelor împrumutate din alte limbi este indicată drept una dintre amenințările la adresa limbii ruse, care susține „comunitatea cultural-civilizațională unitară a Lumii Ruse”, potrivit The Moscow Times.

În special, decretul menționează ca risc „utilizarea nejustificată în comunicarea oficială a cuvintelor străine care au echivalente uzuale în limba rusă, precum și a termenilor străini care nu apar în dicționarele normative”. Autoritățile intenționează astfel să reducă folosirea cuvintelor din alte limbi în discursul oficial.

În cadrul acestei politici lingvistice, Kremlinul plănuiește să promoveze limba rusă, pe care o cataloghează „o comoară națională a Rusiei și o bază a statalității ruse”, ca mijloc de comunicare între etnii în spațiul post-sovietic și să-i crească popularitatea în străinătate.

Totodată, documentul prevede crearea unei serii unificate de manuale școlare pentru limbile popoarelor Rusiei și o metodologie unificată de predare. În tastatura chirilică va fi alocat un spațiu special pentru literele limbilor naționale.

În iunie, Duma de Stat a adoptat o lege care restricționează folosirea cuvintelor străine în spațiul public, un pas descris drept „protecția limbii ruse de excesul de împrumuturi”. Legea impune limite în utilizarea cuvintelor străine pe afișe, etichete, reclame și în denumirile complexelor rezidențiale.

Tot în iunie, Putin a cerut renunțarea „consecventă la împrumuturile vulgare și mecanice din alte limbi, care nu îmbogățesc, ci murdăresc și denaturează limba rusă”. El a subliniat necesitatea folosirii alfabetului chirilic în spațiul public, în locul unui „amestec” de litere latine și alte simboluri.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: