libertatea.ro

România intră în Schengen din martie 2024, doar cu frontierele aeriene și maritime

România intră în Schengen din martie 2024, în primă fază doar cu frontierele aeriene și maritime, relatează hotnews.ro. Țara vecină a ajuns la un acord politic împreună cu Austria și Bulgaria. 

Acordul politic

Ministerul român al Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omoloage din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024, precum și discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre.

Preşedintele Senatului României Nicolae Ciucă a spus că acordul politic cu Austria pentru admiterea României în spaţiul Schengen, inițial cu frontierele aeriene şi maritime, este „un real succes”.

„Admiterea României în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime este rodul unei munci care a început imediat după integrarea noastră în Uniunea Europeană. (…) O admitere parțială – ca urmare a unui acord politic al tuturor statelor membre UE – este un real succes. Vom continua eforturile pentru admiterea cu granițele terestre, pentru traficul rutier și feroviar și pentru obținerea statutului de membru cu drepturi depline în Spațiul Schengen”, a scris Ciucă, pe Facebook.

Premierul român Marcel Ciolacu a spus că „din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spațiului Schengen pe cale aeriană și maritimă” și s-a arătat convins că, în 2024, România va închide negocierile și pentru frontiera terestră.

Potrivit sursei, aderarea României și Bulgariei la Schengen depindea doar de votul Austriei, după ce Olanda care bloca integrarea celor două țări, prin obiecțiile sale față de Sofia, a decis să nu se mai opună.

Condițiile Austriei, înainte de anunțul acordului politic

Austria părea să fie deschisă cu privire la extinderea Schengen încă de pe 10 decembrie, când premierul român Marcel Ciolacu anunța că țara şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România”. Cu toate acestea, Austria vorbise încă de atunci câteva condiții.

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a declarat că a prezentat Comisiei Europene „condiţii clare” pe care aceasta să le implementeze înainte ca Viena să fie de acord cu primirea României şi Bulgariei în aşa-numitul „Air Schengen”.

„Acum este rândul Comisiei”, a declarat Karner pentru jurnalul matinal al postului Ö1, după ce în weekend s-a aflat despre o posibilă relaxare a veto-ului Austriei faţă de primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, cu ridicarea graniţelor aeriene.

„Este vorba despre faptul că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE”, a subliniat Karner.

În mod concret, el cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră. De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă, potrivit sursei.

În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.

Solicitarea privind menţinerea controalelor la frontiere a fost motivată de Karner printr-o „problemă cu traficanţii”. Din ceva mai mult de 50.000 de solicitanţi de azil în Austria, numai în jur de 150 migranţi au venit prin aeroporturi, a explicat ministrul de interne.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BNS: Mortalitatea în Moldova este în scădere. Care au fost principalele cauze de deces în 2025

Bolile aparatului circulator au rămas principala cauză de deces în Republica Moldova în 2025, fiind responsabile pentru 56,6% din totalul deceselor înregistrate în țară, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Pe locul doi se situează tumorile maligne, cu 17%, urmate de bolile aparatului digestiv cu 7,8%, bolile respiratorii cu 4,9% și accidentele, intoxicațiile și traumele cu 4,7%.

Datele arată diferențe semnificative între femei și bărbați. În cazul bolilor cardiovasculare, femeile înregistrează o pondere a deceselor mai mare cu 13,4 puncte procentuale decât bărbații.

În schimb, la alte categorii se observă un tablou invers. Bărbații înregistrează o mortalitate mult mai mare din cauza accidentelor, intoxicațiilor și traumatismelor — de 3,4 ori mai mult decât femeile. De asemenea, decesele prin boli respiratorii sunt de peste două ori mai frecvente la bărbați, iar cele provocate de tumori maligne și boli ale aparatului digestiv sunt de aproximativ 1,5 ori mai ridicate.

Distribuția mortalității diferă și pe regiuni. Bolile aparatului circulator au cea mai mare pondere în regiunea Nord (59,9%). Tumorile maligne sunt mai frecvente ca pondere în municipiul Chișinău (19,3%) și în UTA Găgăuzia (17,3%). Bolile digestive au o pondere mai mare în regiunea Centru (9,9%) și Sud (8,4%).

În ceea ce privește bolile respiratorii și cauzele externe (accidente, intoxicații și traume), cele mai ridicate valori au fost înregistrate în municipiul Chișinău, unde acestea ajung la 7% și respectiv 6,1% din totalul deceselor. La polul opus, regiunea Nord înregistrează cea mai mică pondere a deceselor din cauze externe (3,8%).

În total, în Republica Moldova au decedat 32.100 de persoane în 2025, cu 1.500 mai puțin față de 2024, o scădere de 4,4%, potrivit BNS.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: