NewsMaker

„S-a întâmplat la 1-2 metri de mine”. NM a discutat cu un martor al atacului de la Aeroport soldat cu doi morți

A fugit de represiunile din Tadjikistan și a devenit martoră a atacului de la Aeroportul din Chișinău, când conaționalul ei a ucis două persoane. NewsMaker a vorbit cu o femeie care a zburat cu atacatorul, pe aceeași cursă. Barnoi Begmatzoda s-a dovedit a fi o jurnalistă în vârstă de 30 de ani, care a fugit din țara ei pentru a evita arestul și a-și proteja copiii. Femeia a trecut prin atacul de la Aeroport fiind însărcinată în 6 luni și cu un copil de 1 an în brațe. 

Într-un interviu pentru NM, femeia a spus că intenționa să tranziteze Moldova pentru a merge în Ucraina, din Ucraina – în Polonia. Ea a adăugat că nu i-a fost permis accesul în Moldova, pentru că avea nevoie de o invitație.

Nu l-am văzut (nota red. pe Rustam Așurov, atacatorul) în avion. Dar apoi nu ne-au lăsat să trecem în aeroport și ne-au spus: „Stați-așteptați, trebuie să decidem”. Iată acolo l-am văzut. Era foarte agresiv, mergea încolo-încoace”, a relatat Barnoi Begmatzoda. 

Ulterior, femeia a declarat că a fost chemată de polițistul de frontieră Serghei Muntean, omorât ulterior în atacul de la Aeroport.

M-a întrebat de ce plec în Ucraina. I-am spus problema mea. A vorbit cu mine aproape 10 minute. Apoi a spus: „Voi așteptați, iar toți ceilalți vor fi trimiși cu o cursă de întoarcere la Istanbul”. În acel moment mi-au trimis invitația, i-am arătat-o imediat grănicerului Serghei. El a fotografiat-o și a spus: „Voi – așteptați”, a comunicat femeia.

Câteva clipe mai târziu, de ea s-ar fi apropiat Rustam Așurov, care ulterior a ucis două persoane.

El a venit la mine și mi-a cerut ca eu să-i propun lui Serghei bani, pentru ca și el să nu fie trimis înapoi la Istanbul. I-am spus că dacă eu îi voi propune, mă vor trimite și pe mine înapoi”, a declarat Begmatzoda, pentru NM. 

După aceea, potrivit femeii, polițistul de frontieră Serghei Muntean împreună cu pasagerii cărora li s-a interzis accesul în Moldova au trecut pe lângă ea și în acel moment Rustam Așurov ar fi aplicat forța fizică.

Acea persoană mai întâi l-a lovit pe Serghei în față. Serghei a căzut. El (Rustam Așurov) a scos pistolul. S-a întâmplat la 1-2 metri de mine. După ce au început împușcăturile, am luat copilul și am fugit de acolo cu încă o persoană. Noi am auzit că se împușcă, dar nu știam pe cine au omorât. Peste jumătate de oră, când s-a făcut liniște, am fost duși în parc. Și noi deja am stat acolo. După aceea, au venit polițiștii și ne-au dus în alt loc pentru audieri”, a relatat femeia.

La început, a spus Barnoi Begmatzoda, polițiștii credeau că ea este soția atacatorului. Ea a declarat că le-a oferit oamenilor legii actele, inclusiv telefonul, pentru a se asigura că nu se cunoaște cu bărbatul.

Ea a mai ținut să adauge că fiului ei îi era foame. Astfel a cerut polițiștilor să o ajute cu mâncare pentru copil și scutece: „Polițistul a țipat la mine și a răspuns: „Tadjikul tău a ucis doi dintre oamenii noștri. Noi cumva îndurăm. Și nouă ne este foame”.

Ulterior, Barnoi Begmatzoda a spus că a fost chemată la audieri de o femeie polițistă, care a adus pentru copil apă și prăjituri: „Ea mi-a spus: „Mai întâi hrănim copilul, apoi vei merge la audieri”. După aceea, am fost eliberată”.

Eu pe el (atacator) sigur nu l-am cunoscut. (…) Poate dacă noi nu am fi fugit de acolo, conaționalul nostru ne-ar fi ucis. Pe mine și pe copilul meu. Nu-i păsa pe cine ucide. Îmi pare foarte rău că cetățeanul nostru a ucis conaționalii voștri. (…) Aceasta nu înseamnă că toți tadjicii sunt răi”, a adăugat femeia.

Ea a mai precizat că după audieri a cerut azil în Moldova, pentru ca ulterior să plece în Europa: „Eu le spuneam că dacă mă trimiteți înapoi, mă vor pune în închisoare posibil pe viață. O zi mai târziu la noi a venit un avocat și un membru al misiunii ONU. Și m-au dus într-o tabără pentru refugiați”.

Barnoi Begmatzoda a menționat că a fost nevoită să plece din țara ei pentru a rămâne în viață: „La noi în țară este foarte greu cu jurnalismul. Jurnaliștii sunt închiși, împotriva mea de asemenea a fost deschis un dosar penal. A fost o amendă. După aceea, am decis să-mi părăsesc țara. (…) Noi avem o problemă cu autoritățile. Ei nu vor ca jurnaliștii să vorbească despre problemele reale ale oamenilor. Mulți jurnaliști au fost deja închiși”.

***

Amintim că un cetățean al Tadjikistanului, cercetat penal pentru răpire în țara de baștină, a deschis focul pe Aeroportul Internațional Chișinău, în seara de 30 iunie, după ce i-a fost refuzată intrarea în Moldova. La scurt timp, agresorul, pe nume Rustam Așurov, a fost capturat de brigada de poliție cu destinație specială Fulger, acesta fiind grav rănit. În urma atacului, polițistul de frontieră Serghei Muntean și angajatul din securitatea aeroportuară, Igor Ciofu, au fost omorâți. Grav rănit în urma schimbului de focuri de la Aeroport, atacatorul acuzat de dublu omor, Rustam Așurov, s-a stins pe patul de spital pe 3 iulie.

La 3 zile de la tragicul incident, Procuratura Generală a anunțat inițierea unui proces penal în scopul verificării neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către persoanele implicate în asigurarea securității persoanelor aflate la Aeroportul Internațional Chișinău. În ceea ce privește dosarul penal de bază, acesta este gestionat de Procuratura municipiului Chișinău.

Pe 5 iulie, prim-ministrul Dorin Recean a solicitat autorităților responsabile să prezinte, până la sfârșitul acestei săptămâni, un raport detaliat privind măsurile luate, care să asigure un nivel de securitate înaltă la Aeroport.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: