dsnews.ua

„S-au unit și votează pentru tătuca nostru Putin”. De ce are nevoie Rusia de secții de votare în Transnistria și ce poate Chișinăul?

În Transnistria vor fi deschise șase secții de votare pentru alegerile prezidențiale din Rusia din 17 martie. O secție va fi deschisă pe malul drept al Nistrului – la Ambasada Federației Ruse. Aceasta este singura secție de pe teritoriul Moldovei a cărei funcționare a fost permisă de Chișinău. NM, împreună cu experți, au analizat de ce Tiraspolul a ignorat interdicția autorităților legitime din Moldova, de ce Chișinăul este neputincios în această situație și de ce Moscova are nevoie de „mimarea proceselor democratice”.

Cum a ignorat Tiraspolul interdicția

Moscova s-a adresat Chișinăului cu cererea de a deschide secții de votare pentru alegerile din 17 martie încă în  noiembrie anul trecut. Chișinăul a răspuns că își va comunica decizia „într-un termen rezonabil”.

În luna februarie a acestui an, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a spus că, potrivit deciziei Guvernului, în Republica Moldova va fi deschisă o singură secție de votare – pe teritoriul misiunii diplomatice ruse, iar deschiderea altor secții de votare, contrar deciziei Chișinăului, „va fi contraproductivă”.

Este de remarcat faptul că Chișinăul nu a putut interzice deschiderea unei secții pe teritoriul Ambasadei Federației Ruse. Fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova pe lângă ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure a explicat că există un principiu de extrateritorialitate: „Teritoriul ambasadei este sub jurisdicția statului pe care îl reprezintă, deci este imposibil să interzici deschiderea unei secții de votare în ambasadă.”

În ciuda interdicției de la Chișinău, Moscova intenționează să mai deschidă șase secții de votare în Moldova, pe lângă cea de la ambasadă – toate pe teritoriul din stânga Nistrului.

Apropo, și anii trecuți Chișinăul s-a opus deschiderii secțiilor de votare în Transnistria, dar Moscova a închis mereu ochii la această interdicție. În 2018, la ultimele alegeri prezidențiale din Rusia, în Moldova au fost deschise 27 de secții de votare, dintre care doar trei se aflau pe teritoriul controlat de Chișinău. Adică, la ultimele alegeri, Rusia a deschis de patru ori mai multe secții de votare în regiunea transnistreană decât se așteaptă să fie deschise la scrutinul actual.

Ca răspuns la acțiunile Moscovei, Ministerul de Externe al Republicii Moldova l-a convocat pe ambasadorul rus Oleg Vasnețov și i-a înaintat o notă de protest. „Astfel de acțiuni ale Federației Ruse încalcă normele și principiile dreptului internațional și subminează, de asemenea, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Ministerul Afacerilor Externe continuă să evalueze situația și va raporta măsuri suplimentare”, au spus reprezentanții ministerului după întâlnirea cu Vasnețov.

Situația a fost comentată și de premierul Dorin Recean: „Statul acționează acolo unde poate controla situația. În consecință, nu vom permite încălcări pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale. „În rest, după cum am spus deja, nota de protest a fost transmisă ambasadorului rus”.

De ce nu poate interveni Chișinăul?

Având în vedere faptul că autoritățile moldovenești controlează doar malul drept, Chișinăul nu mai are practic nicio pârghie, au remarcat experții. „Chișinăul nu poate face nimic fizic. El poate expulza diplomații, dar ce va da asta? Consulatul de acolo [pe malul stâng] poate fi închis, dar va funcționa în continuare în ciuda interdicției. Chișinăul are foarte puține pârghiei. Dacă au decis să ne ignore, înseamnă că nu ne vor îndeplini cerințele”, a spus Tulbure.

Doctora în științe politice Angela Colațchi a subliniat că Chișinăul are mâinile legate, menționând că din punct de vedere tehnic nu este nevoie de Chișinău pentru a organiza alegerile prezidențiale ale Federației Ruse în Transnistria: „Au capacități tehnice, deci decizia Chișinăului nu este importantă pentru ei. Toate buletinele de vot și listele electorale pot fi trimise prin poșta diplomatică.” Conform Convenției de la Viena, poșta diplomatică este inviolabilă. Nu poate fi deschisă sau reținută.

În majoritatea țărilor europene, precum și în SUA și Canada, secțiile de votare vor fi deschise doar în ambasadele și consulatele Rusiei. Polonia a permis deschiderea secțiilor în patru locații – la Varșovia, Gdansk, Cracovia și Poznan. În Italia, secții vor fi deschise la Roma, Milano, Genova și Palermo.

Țările baltice au fost categoric împotriva deschiderii secțiilor. În Letonia, vor deschide o secție de votare pe teritoriul Ambasadei Rusiei, întrucât nu pot să nu o deschidă, dar autoritățile au anunțat că vor verifica documentele privind dreptul de ședere în țară a cetățenilor care o să vină să voteze. Ministrul leton al Justiției, Inese Libiņa-Egnere, a spus că participarea la alegerile prezidențiale din Rusia va fi echivalată cu sprijinirea războiului declanșat în Ucraina.

Estonia nu intenționează deocamdată să verifice documentele celor care vor venit la vot. Și acolo va fi deschisă o secție doar pe teritoriul Ambasadei Rusiei. În același timp, fostul ministru de Externe al Estoniei Urmas Reinsalu a cerut Parlamentului European să interzică complet votul la alegerile prezidențiale din Rusia pe teritoriul UE. Dar apelul a fost susținut de doar 29 din 705 europarlamentari.

Miniștrii de externe ai Estoniei, Letoniei și Lituaniei au emis o notă comună în care au condamnat, în special, organizarea alegerilor pe teritoriile ocupate de Rusia din Ucraina.

De ce are nevoie Kremlinul de voci din Transnistria?

După întâlnirea de la Ministerul de Externe al Republicii Moldova, Oleg Vasnețov a declarat reporterilor că „dreptul de vot este parte integrantă a drepturilor legale ale tuturor cetățenilor”. El a menționat că pe teritoriul Moldovei locuiesc aproximativ 250 de mii de cetățeni ruși, care au trimis „un număr imens de solicitări” la ambasadă, Ministerul Afacerilor Externe și Comisia Electorală Centrală a Federației Ruse de a asigura dreptul legal de a-si exprima voința.

„Comisia Electorală Centrală și Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu administrația Transnistriei, au decis deschiderea mai multor secții de votare acolo. Bineînțeles, nu într-un număr așa mare ca în anii trecuți. Ministerul Afacerilor Externe [al Republicii Moldova] și-a exprimat astăzi nemulțumirea și protestul față de aceste acțiuni. Dar îi îndemn pe toți cetățenii ruși care locuiesc în Chișinău și în suburbii să meargă la vot pe data de 17”, a spus Vasnețov.

În același timp, având în vedere numărul foarte mic de alegători din Transnistria, precum și îndoielile cu privire la caracterul democratic al alegerilor din Rusia, apare  întrebarea: de ce are nevoie Kremlinul de voturi în Transnistria dacă rezultatul alegerilor este cunoscut din timp?

Experții explică acest lucru prin necesitatea ca regimurile autoritare să mimeze procesele democratice. „Pentru regimurile dictatoriale, respectarea unor proceduri pseudo-democratice este foarte importantă la nivel ritual. [Trebuie să] arate încă o dată imaginea că pe teritoriul Europei este Moldova, și acolo sunt oameni care chiar „vreau să fie cu Rusia”: atât Găgăuzia, cât și Transnistria s-au unit și votează pentru tătuca nostru Putin”,” – spune Alexei Tulbure.

Potrivit acestuia, dacă pentru Putin vor „desena” 80% de voturi în Transnistria, atunci în viitor această narațiune va fi folosită de propaganda rusă: „În Transnistria, 80% dintre cetățenii ruși îl susțin pe Putin. Nu îi vom lăsa la ananghie. Îi vom proteja.”

Dar se poate nu pentru Putin?

În ciuda faptului că rezultatul alegerilor este clar dinainte, opoziția rusă oferă modalități de exprimare a vocii de protest. Politicianul de opoziție Maxim Caț a propus votarea candidatului din partea Partidului „Oameni noi”  Vladislav Davankov care, deși este „candidat din sistem”, promovează o agendă relativ anti-război. Echipa lui Navalnîi cheamă adversarii lui Putin să vină la secțiile de votare la ora 12:00 pentru a arăta în așa mod câți sunt.

Angela Colațchi a menționat că „nu vom ști dacă au existat buletine de vot semnate „Navalnîi” în Moldova, inclusiv la secțiile de votare din Transnistria”. Dacă vor fi participanți la mitingul „Amiaza împotriva lui Putin” din Transnistria este, de asemenea, o întrebare deschisă. La alegerile precedente, în Transnistria sprijinul pentru Putin a fost cel mai mare în rândul diasporei ruse. Atunci Putin a fost susținut de 95% dintre cetățenii ruși care au votat în Moldova. Acesta a fost al doilea rezultat la alegeri pentru actualul președinte al Federației Ruse printre țările străine în care au votat cetățeni ruși. Prima a fost în Guineea-Bissau, unde au votat doar 27 de persoane. Aproape 74 de mii de oameni au votat în Transnistria atunci. În diaspora rusă din străinătate, Putin a fost susținut atunci de 85% dintre alegători.

Tiraspolul „nu a putut refuza Moscova”?

Alexei Tulbure a menționat că timp de doi ani de război, Tiraspolul a dus o politică destul de reținută, dar în această situație „nu a putut refuza Moscova”. „Această regiune se bazează în continuare pe sprijinul Rusiei. Depind de Kremlin, poate ceva mai puțin decât în ​​anii precedenți, dar da”, a subliniat expertul.

Potrivit Angelei Colațchi, autoritățile nerecunoscutei republici nistrene au deschis secții de votare, contrar interdicției de la Chișinău, pentru a arăta Moscovei că sunt „ai lor”, că „sunt cu Rusia în suflet, trup și inimă”.

Vorbind despre cetățenii de rând care participă la aceste alegeri, experții au remarcat că locuitorii Transnistriei se identifică cu Rusia. „Mulți oameni primesc suplimente rusești la pensie. Mulți speră că Rusia îi va accepta în cele din urmă și au nevoie de acest sentiment de apartenență”, a conchis Angela Colațchi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reacții după atacul SUA din Iran: UE cere revenirea la negocieri, Rusia – „încetarea agresiunii”

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, potrivit Agerpres. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”. Pe de altă parte, Rusia, țară aflată în război și un aliat al Iranului, a criticat atacurile. Ministerul rus de Externe a cerut „încetarea agresiunii și intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”.

„Cer tuturor părţilor să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor şi să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe reţeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare şi că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

„Situaţia în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să găsească o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat o reuniune de urgență la sediul organizației ONU din Viena, după loviturile americane asupra a trei situri nucleare din Iran, relatează AFP. Întrunirea urmează să aibă loc luni, 23 iunie.

Alianța Nord-Atlantică spune că urmărește îndeaproape situația din Iran, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA au atacat trei principale instalații nucleare ale țării, a declarat un oficial NATO.

Rusia cere „încetarea agresiunii

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul din Iran un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel.

Ministerul de Externe al Rusiei, țară aflată în război după ce a atacat Ucraina, a criticat atacurile efectuate de SUA asupra unor obiective nucleare din Iran.

„Rusia condamnă categoric loviturile efectuate de SUA asupra mai multor obiective nucleare din Iran, acțiuni ce încalcă grav dreptul internațional și Carta ONU, indiferent de justificările aduse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Rusia s-a adresat către conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze la cele întâmplate.

„Este necesar ca acțiunile confruntaționale ale SUA și Israelului să fie respinse în mod colectiv. Facem apel la încetarea agresiunii și la intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”, a transmis MAE rus într-o declarație oficială.

Cu o reacție a venit și vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

„Trump, care a venit ca un președinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, citat de TASS.

Totodată, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că va merge astăzi la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

„Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului”, a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA.

China cere armistițiu

China a acuzat SUA că au încălcat dreptul internațional prin atacul aerian asupra Iranului și că au crescut tensiunile în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul Afacerilor Externe din China a cerut un armistițiu.

„China solicită părților implicate în conflict, în special Israelului, să ajungă la o încetare a focului cât mai curând posibil, să asigure siguranța civililor și să înceapă dialogul și negocierile. China este pregătită să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a uni eforturile, pentru a susține justiția și pentru a lucra la restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu”, a mai transmis MAE chinez.

***

Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: