Dodon Igor

„Să desemneze de urgență premierul propus de majoritatea parlamentară.” Dodon s-a întâlnit cu „conducerea parlamentului”

Președintele Partidului Socialiștilor (PSRM) Igor Dodon a criticat intenția președintelui Maia Sandu de a declara starea de urgență în Moldova timp de două săptămâni. Potrivit lui Dodon, blocarea totală va exacerba criza economică din țară. Dodon a declarat pe 14 martie că a discutat cu conducerea parlamentului introducerea unor măsuri restrictive parțiale care să permită economiei să funcționeze.

„Astăzi, avem un președinte lockdown, un președinte depășit de situație, care practic a recunoscut ieri că nu are soluții și așteaptă ca alții să vină cu soluții și cu asumarea răspunderii. Unica propunere pe care a formulat-o Maia Sandu a fost lockdown total, adică blocarea tuturor proceselor economice și instituționale, forțarea oamenilor să stea închiși în case. Ea a cerut imperativ instituțiilor să închidă tot ce mai activează în țară. Această propunere este negândită și vicioasă, fiindcă nu ține cont de opinia cetățenilor și a experților economici, nu ia în calcul consecințele sociale și economice. Este o soluție irațională în aceste timpuri, când majoritatea țărilor europene au ales calea unor restricții parțiale, încercând să protejeze economia și viitorul cetățenilor,” a scris Dodon într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Potrivit lui Igor Dodon, singura soliție de a ieși din această situație este un nou guvern.

„Dacă aveam astăzi un Guvern deplin funcțional, vă asigur că situația era deja stabilizată și cetățenii mai în siguranță. Țara a pierdut deja o lună fără un Guvern, din cauza ambiției Maiei Sandu. Am ajuns să fie încălcată Constituția, să avem criză de guvernare, instituții în conflict, politicieni care se ocupă de alegeri anticipate în apogeul pandemiei și un președinte de țară care dezbină societatea, în loc să o unească,” a mai menționat liderul PSRM.

Igor Dodon a anunțat că a avut o discuție cu conducerea Parlamentului și împreună au decis că un lockdown total este periculos.

„În aceste condiții, am avut o discuție cu conducerea Parlamentului și suntem unanimi în opinia că un lockdown total, cum cere Maia Sandu, este periculos social și reprezintă o iresponsabilitate față de cetățeni și mediul economic. Ca urmare, am discutat un set de posibile acțiuni de restricționare parțială a unor activități, astfel încât să fie redus contactul cetățenilor și riscul de îmbolnăvire, dar în același timp să lăsăm economia funcțională. Am discutat un Plan de Protecție Rațională pentru mediul social și de afaceri, preluând inclusiv unele măsuri aplicate în țările europene, care au reușit prin restricții parțiale să asigure un echilibru între securitatea sanitară a cetățenilor și securitatea lor economică și socială,” a mai scris Dodon.

Liderul PSRM i-a cerut din nou președintelui țării să desemneze de urgență premierul propus de majoritatea parlamentară.

„În același timp, fac din nou apel la Președintele țării să desemneze de urgență premierul propus de majoritatea parlamentară și să votăm un guvern funcțional, care să poată cu adevărat să asigure securitatea și protecția cetățenilor.

Un nou refuz de a desemna premierul este o acțiune clară de sabotare a funcționării principalelor instituții ale statului și a efortului lor de a gestiona criza pandemică,” a conchis Dodon.

***

Amintim că, pe 13 martie, Consiliul Suprem de Securitate s-a convocat în ședință, pentru a discuta lupta cu pandemia și modalitățile de a opri răspândirea virusului. La ședință au participat membrii CSS, factori de decizie din diverse domenii, în special din domeniul sănătății, primarul general al capitalei, precum și lideri ai fracțiunilor parlamentare.

Într-un briefing de presă, președinta țării Maia Sandu a anunțat că administrația prezidențială recomandă decretarea stării de urgență pentru două săptămâni. De asemenea, se recomandă Guvernului, în termen de 3 zile, să elaboreze lista restricțiilor care trebuie impuse, activitățile și categoriile de cetățeni care vor cădea sub incidența acestor restricții și compensațiile pe care le vor primi din partea statului și să înainteze aceste propuneri parlamentului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: