Andrei Mardari / NewsMaker

„Sabotaj deliberat”. Reacția Tiraspolului după anunțul Biroului de reintegrare despre întâlnirea eșuată

Așa-zisul „Minister de Externe” de la Tiraspol a venit cu o reacție după ce Biroul politici de reintegrare a anunțat că șeful instituției, Vitalii Ignatiev, a refuzat o întâlnire cu vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, din cauza inițiativei de a o desfășura la Chișinău sau în format de videoconferință. Instituția responsabilă de „relații externe” a declarat că a propus organizarea reuniunii la Bender, însă ideia a fost respinsă de Oleg Serebrian, pe care l-a acuzat de „sabotaj deliberat”. Totodată, aceasta a sugerat că autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului se opun organizării reuniunilor în capitala Republicii Moldova în contextul articolului din Codul Penal cu privire la separatism.

Instituția responsabilă de „relații externe” din regiunea transnistreană a transmis, într-un comunicat, că a venit pe 25 martie cu inițiativa de a organiza o întâlnire între Oleg Serebrian și Vitalii Ignatenco – principalii negociatori în procesul de reglementare transnistreană. Au fost stabilite mai multe detalii cu privire la reuniune: data – 3 aprilie, dar și ordinea de zi.

Potrivit sursei citate, s-a propus desfășurarea reuniunii în biroul Misiunii OSCE din Bender, însă vicepremierul Serebrian a refuzat.

Ministerul Afacerilor Externe al RMN consideră că poziția lui Oleg Serebrian și declarațiile publice ale biroului său sunt un sabotaj deliberat al procesului de negocieri și o tentativă de discreditare a mecanismelor legitime de dialog. Constatăm că reprezentantul politic al Republicii Moldova demonstrează din nou lipsa de interes față de o muncă substanțială, axată pe soluționarea problemelor concrete care afectează interesele populației și ale agenților economici.

Partea transnistreană rămâne deschisă pentru organizarea unei întâlniri pe teritoriul Transnistriei, în deplină conformitate cu practica ultimilor doi ani, de la adoptarea modificărilor represive în legislația penală a Republicii Moldova. Îndemnăm mediatorii și observatorii din formatul „5+2” să utilizeze resursele disponibile pentru a readuce partea moldovenească la masa negocierilor într-un regim normal de dialog direct și personal”, se arată în comunicat.

Amintim că, pe 2 aprilie, Biroul politici de reintegrare a comunicat că a propus organizarea reuniunii în sediul Misiunii OSCE din Chișinău sau în format de videoconferință, însă Igantiev a respins inițiativa. Biroul a acuzat autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului de „blocaj”.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în 2023 modificări la Codul Penal, fiind introdus un articol privind separatism, care prevede pedepse cu închisoare pentru persoanele găsite vinovate de asemenea infracțiune.

Administrația nerecunoscută a regiunii transnistrene critică amendamentele respective. În decembrie 2022, Vitalii Ignatiev a declarat că acestea „ar putea avea un efect distrugător asupra întregului proces de negocieri”.

De la adoptarea articolului privind separatismul, administrația nerecunoscută de la Tiraspol refuză organizarea reuniunilor pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale ale țării.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: