Salariul minim din Moldova ar putea crește anul viitor cu 15%, adică până la 6 300 de lei. NewsMaker explică ce solicită sindicatele, de ce unii experți avertizează despre efectele negative ale unei majorări bruște și cum influențează, de fapt, salariul minim bugetul și economia.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale a anunțat, la sfârșitul săptămânii trecute, că salariul minim în Republica Moldova ar putea ajunge, în 2026, la 6 300 de lei – ceea ce reprezintă o creștere de 15%, față de anul curent.
Acest cuantum al salariului minim urmează să fie aprobat de Guvern și inclus în proiectul bugetului de stat pentru 2026. Potrivit ministerului, propunerea de majorare „ține cont atât de necesitățile angajaților, cât și de condițiile economice și bugetare actuale”.
„Va urmări asigurarea unui cadru de previzibilitate și echitate, care să sprijine realizarea obiectivului Guvernului de creștere etapizată a salariului minim pe țară, de reducere a sărăciei și de combatere a muncii nedeclarate”, au precizat cei de la minister. Potrivit lor, astfel, în cinci ani salariul minim în țară va crește cu 115%: în anul 2021 el constituia 2935 lei, în 2022 — 3500 lei, în 2023 — 4000 lei, în 2024 — 5000 lei, în 2025 — 5500 lei, în 2026 — 6300 lei.
De ce propunerea Ministerului Muncii a provocat discuții
La începutul lunii noiembrie, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a cerut ca salariul minim să crească până la 8050 de lei. Sindicatele au explicat acest lucru prin faptul că directivele UE prevăd că, în UE, salariul minim trebuie să constituie 50% din salariul mediu pe țară, care în Moldova este de 16 100 de lei.
La începutul lunii noiembrie, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a solicitat majorarea salariului minim până la 8 050 de lei. Sindicatele au argumentat că directivele europene prevăd că, în UE, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu pe țară – care, în Moldova, este de 16 100 de lei.
În același timp, președintele Confederației Naționale a Patronatului, Leonid Cerescu, a avertizat că stabilirea unui salariu minim de 8 050 de lei ar putea duce la sistarea activității multor întreprinderi mici și mijlocii, care constituie aproximativ 90% din totalul companiilor din țară, scrie Moldova 1.
În opinia sa, avantajul presupus pentru angajați în cazul unei asemenea majorări este mult mai mic decât efectele negative generate de riscul de faliment al acestor întreprinderi.
Ce spun experții
Expertul economic al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a declarat pentru NM că salariul minim a fost folosit inițial ca instrument pentru reducerea nivelului economiei tenebre: „Când cineva lucrează în sectorul privat, angajatorul tinde să plătească cât mai mult «la negru», însă sub nivelul salariului minim nu poate coborî”, a explicat Ioniță.
El a precizat că, în România și Bulgaria, salariul minim reprezintă aproximativ 60% din salariul mediu pe economie. În Moldova, însă, „minimul” constituie în prezent doar circa 34% din salariul mediu, iar o majorare bruscă, până la 50%, ar fi prea mare. Potrivit lui Ioniță, el a discutat recent cu sindicatele și le-a propus un plan prin care salariul minim să crească treptat, astfel încât să ajungă la 50% din salariul mediu până în 2030 – an în care, potrivit autorităților, Moldova ar trebui să adere la Uniunea Europeană.
În opinia lui Ioniță, mărimea „minimului” influențează puțin mediul de afaceri, dar influențează sectorul bugetar, deoarece aproximativ 10% dintre angajații din acest sector primesc un salariu apropiat de minim. Dacă acesta este ridicat brusc, povara asupra bugetului de stat va crește vizibil. Un compromis, consideră Ioniță, ar putea fi un salariu minim de 7 mii de lei. Pentru buget, conform calculelor sale, aceasta ar însemna suplimentar aproximativ 150 de milioane de lei. „Având în vedere că salariile bugetarilor nu au crescut foarte mult și că ei sunt vulnerabili, această variantă ar putea fi aprobată”, consideră Ioniță.
O opinie similară a exprimat și economistul Dumitru Vicol. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, el a amintit că, încă acum jumătate de an, în cadrul indexului METRIX realizat de AmCham, menționa că majorarea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra productivității muncii – dar doar dacă este făcută gradual. „La noi, din păcate, creșterea este prea bruscă”, a remarcat expertul.
El a făcut trimitere și la un nou studiu al FMI privind salariul minim și ocuparea forței de muncă. Potrivit lui Vicol, studiul evidențiază trei concluzii principale:
– Efectele asupra angajării sunt aproape zero pe termen scurt, dar devin negative în 1–2 ani.
– Creșterile mari afectează mai ales femeile și tinerii, în timp ce „ajustările mici sunt mai ușor absorbite” (în studiu se menționează că majorarea salariului minim este favorabilă tinerilor bărbați — NM).
– Atunci când salariul minim trece de aproximativ 35% din salariul mediu sectorial, apar „efecte negative clare asupra angajării”.
Mesajul e simplu: problema nu e că salariul minim crește, ci cum crește. Avem nevoie de o formulă predictibilă ajustată la productivitate, nu de salturi bruște care îi afectează tocmai pe cei pe care vrem să-i sprijinim”, a rezumat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
