captură video

Sandu confirmă: consilierul prezidențial Veaceslav Negruță ar putea deveni menbru al Consiliului de administrație al „Moldovagaz”

Consilierul prezidențial Veaceslav Negruță, fost ministru al Finanțelor, a fost propus de Guvern pentru funcția de membru al Consiliului de administrație al „Molovagaz”. Informația a fost confirmată de către președinta țării Maia Sandu, în cadrul conferinței de presă din 19 noiembrie. Șefa statului a mai spus că este nevoie de o analiză a managementului companiei.

„Este adevărat, Guvernul l-a produs pe Veceslav Negruță în Consiliul de administrație al Moldovagaz. Nu avem încă acceptul, dar cred că este o idee bună. Este un om bine intenționat, care înțelege ce se întâmplă acolo”, a răspuns șefa statului la întrebarea jurnaliștilor.

Maia Sandu a fost întrebată ce părere are despre felul cum este administrată compania „Moldovagaz”.

„Nu evit critica Moldovagaz, dimpotrivă. De-a lungul anilor, am vorbit că a fost o companie ținută departe de ochii lumii. Curtea de Conturi nu a reușit să ajungă acolo, nici când legea permitea. După 2017, legea a fost schimbată. Am citit cu toții în presa de investigație analize care vorbesc despre felul cum în Moldovagaz s-au produs abuzuri și cheltuieli nejustificate. Aceste datorii pe care le prezintă Gazprom sunt cu mari semne de întrebare, din cauza administrării proaste a Moldovagaz. Cred că este nevoie de un control pentru toată perioada asta, în care bănuim că s-au produs multe ilegalități”, a răspuns președinta țării.

Șefa statului a mai menționat că nu poate comenta dacă schimbarea formulei de calcul a tarifului la gaz a fost făcută cu intenție rea.

„E nevoie și vom avea un audit care va analiza ce face conducerea actuală. Pe această formulă și pe faptul că s-a schimbat, putem discuta dacă e compententă sau nu conducerea. Când s-a schimbat, prețurile vara erau mai mici și putem presupune că intenția a fost bună. Dacă tendința s-ar fi păstrat, în vară ar fi fost un preț mai mic. Pentru că în perioada Covid activitățile economice s-au diminuat, iar revenirea din criză a presupus o creștere a cererii, iar oferta a rămas în urmă, avem o altă situație, iar vara, prețurile în loc să se diminueze – au crescut. Putem discuta despre capacitatea managerului de a face o prognoză a pieții și să vedem dacă a fost sau nu bine-intenționată, pentru că acum știm că nu a fost una bună”, a răspuns Maia Sandu.

Preșdinta țării a mai menționat că ar trebui analizate cheltuielile companiei.

„Din păcate, aceste cheltuieli ajung ulterior în tarife. Aici ar trebui să analizăm. Pe formulă, e posibil că mulți au făcut formula greșită. Aș vrea să vedem cine va putea prognoza prețul la gaze pentru următoarele 2-3 luni, pentru că din aprilie ne așteptăm că vor scădea. Prognoza prețurilor nu poate fi făcută ușor. Dar pe administrare aș vrea să văd un audit”, a declarat Sandu.

Maia Sandu a fost întrebată de jurnaliști și de ce nu a mers la Moscova pentru a negocia prețul la gaz.

„Ar trebui să punem aceeași întrebare în raport cu toate relațiile comerciale pe care le au agenții economici. Moldovagaz este o întreprindere în care statul are anumite acțiuni, dar nu majoritatea. Este o întreprindere comercială. Unde ați văzut ca un șef de stat să se implice în afacerile dintre doi agenți economici. Conform legii, aceste lucruri se rezolvă la nivel de întreprinderi. Când apare o problemă de securitate la nivel de țară, se implică guvernul”, a conchis șefa statului.

Maia Sandu a susținut pe 19 noiembrie o conferință de presă pe problemele de actualitate.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Președinția explică cine va implementa „Planul de consolidare a rezilienței democratice” și din ce bani

„Planul de consolidare a rezilienței democratice”, aprobat la ședința Consiliului Național de Securitate (CNS), va fi implementat de mai multe instituții, inclusiv de cele care fac parte din CNS. Informația a fost comunicată pentru NM de către reprezentanții Președinției, care au adăugat că Maia Sandu va monitoriza implementarea planului. Totodată, reprezentanții instituției prezidențiale au declarat că „planul nu prevede un buget separat”.

Întrebați de NewsMaker care instituții vor pune în aplicare planul aprobat de CNS, reprezentanții Președinției au declarat că „de implementarea Planului de consolidare a rezilienței democratice pentru perioada 2026-2027 sunt responsabile mai multe instituții care au în atribuțiile lor combaterea finanțării ilicite, rezilienței informaționale, securității cibernetice și ordinii publice, inclusiv cele care fac parte din Consiliul Național de Securitate (CNS)”.

„Președinta prin intermediul serviciului CNS va monitoriza implementarea Planului”, au declarat reprezentanții instituției prezidențiale.

Totodată, au menționat că „planul nu prevede un buget separat”. „Fiecare instituție va acoperi măsurile care îi revin din bugetele proprii. Totodată, o parte dintre activități ar putea beneficia de sprijinul partenerilor externi, prin expertiză, echipamente sau alte forme de asistență”, au precizat reprezentanții Președinției.

***

„Planul de consolidare a rezilienței democratice în fața interferențelor electorale” a fost aprobat pe 2 decembrie de Consiliul Național de Securitate, convocat și condus de șefa statului Maia Sandu.

Documentul făcut public prevede 24 de acțiuni, printre care „promovarea unui cadru care să asigure independența editorială a furnizorilor media regionali”, „creșterea transparenței în domeniul media prin instituirea unui registru clar al proprietății și controlului asupra furnizorilor de conținut”, „stabilirea obligației de evidențiere clară a conținuturilor politice sponsorizate în perioadele electorale”, „elaborarea cadrului normativ privind comunicarea online în campaniile electorale”, precum și „revizuirea procedurilor privind activitatea formațiunilor politice”.

În timpul unei conferințe de presă, Maia Sandu a declarat că acestea sunt doar „o parte dintre măsuri”. „Nu tot planul poate fi făcut public. (…) Sunt anumite acțiuni cu caracter secret despre care nu vrem să afle și cei care au intenții proaste în raport cu cetățenii și cu statul Republica Moldova”, a declarat șefa statului.

Consiliul Național de Securitate este un organ consultativ pe lângă șeful statului, responsabil de coordonarea și monitorizarea politicilor de securitate națională. Acesta a fost constituit pe 7 noiembrie 2025, printr-un decret prezidențial. Din componența Consiliului fac parte președintele Parlamentului Igor Grosu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp, ministrul apărării Anatolie Nosatîi, ministra afacerilor interne Daniella Misail-Nichitin, șeful SIS Alexandru Musteața, inclusiv procurorul general interimar Alexandru Machidon. Prin același act semnat de Maia Sandu, a fost abrogat decretul din 2023 privind constituirea Consiliului Suprem de Securitate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: