presedinte.md

Sandu, Grosu și Recean, la 78 de ani de la foametea organizată de regimul stalinist: „Suntem datori să nu lăsăm uitării această tragedie”

În fiecare a treia zi de sâmbătă a lunii aprilie, Republica Moldova comemorează foametea provocată de regimul stalinist în anii 1946-1947. Cu această ocazie, conducerea de vârf a țării a venit cu mesaje pe rețelele de socializare. „Suntem datori să nu lăsăm uitării această tragedie, dar să vorbim despre ea și cei care au comis această crimă” – spune președinta țării, speakerul Parlamentului și premierul Moldovei.

„Ne aplecăm cu recunoștință în fața țăranilor noștri de pe ambele maluri ale Nistrului, indiferent de etnia lor, care au trecut prin acele sacrificii, dar au supraviețuit cu capul sus, au rezistat și au dat viață noilor generații. Lor le datorăm viața noastră de acum, în Republica Moldova. Este un trecut dureros pentru noi toți, cei care am moștenit acest pământ, un trecut din care trebuie să învățăm pentru a face împreună un viitor bun, un viitor în care țara noastră nu mai trece prin asemenea suferințe”, a scris președinta Maia Sandu pe rețelele de socializare.

„În numele celor care au trecut prin acele zile cumplite, să nu uităm această perioadă întunecată a trecutului nostru. Doar așa vom înțelege mai bine Istoria, vom înțelege prin ce suferințe au trecut străbuneii, buneii şi părinții noștri, indiferent de ce limbă vorbeau, de ce convingeri aveau, de ce vârstă aveau, fiindcă în acele luni de groază au avut de suferit în primul rând cei mai vulnerabili, copiii şi vârstnicii. Doar așa vom reînnoda firele date uitării ale trecutului, din care este țesută memoria colectivă a neamului nostru. Pentru aceasta trebuie să vorbim despre acea foamete groaznică organizată de regimul comunist din Rusia Sovietică pe care au îndurat-o sute de mii de oameni”, spune președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Premierul țării, Dorin Recean, spune, la rândul său, că foametea organizată de regimul stalinist în anii 1946–1947 și suferințele aduse de acesta poporului nostru rămân „o rană cumplită care nu se va vindeca niciodată complet”.

„Astăzi ne amintim cu durere de cel mai traumatizant fenomen din istoria recentă a țării noastre, despre care istoricii spun că a fost mai cumplit decât deportările în masă, după numărul de vieți omenești pierdute în timp de pace. Responsabilitatea noastră este să păstrăm memoria acelor oameni, să consolidăm pacea și democrația, și să facem tot ce ne stă în putință pentru a construi o societate dezvoltată, în care cetățenii sunt respectați și protejați”, a scris Dorin Recean pe rețelele de socializare.

Potrivit istoricilor, în perioada decembrie 1946 – august 1947, adică în doar 9 luni, peste 123 de mii de oameni au fost omorâți prin înfometare în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Alți 400 de mii au fost afectați grav de malnutriție, iar în anii următori mulți dintre ei și-au pierdut viața. Sudul țării a fost cel mai afectat de tragedie. Unele sate găgăuze ar fi pierdut până la jumătate din locuitori. Aproape 450 de oameni mureau de foame zilnic în Moldova, fie că-și spuneau moldoveni, români, ruși, găgăuzi, evrei, romi sau bulgari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Școlile profesionale din Moldova pregătesc tineri pentru cariere sustenabile în domeniul energiilor regenerabile

Rezultatele proiectului „Competențe pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă a Moldovei” au fost prezentate la Chișinău în cadrul vizitei oficiale a Beatei Meinl-Reisinger, Ministra Federală pentru Afaceri Europene și Internaționale a Austriei.

Implementat de Organizația Internațională a Muncii (ILO) și finanțat de Austrian Development Agency (ADA) cu fonduri ale Cooperării Austriece pentru Dezvoltare și ale Liechtenstein Development Service (LED), proiectul are drept obiectiv modernizarea învățământ profesional tehnic și pregătirea specialiștilor pentru economia verde. 

Un rezultat major al proiectului îl constituie faptul că, începând cu anul de studii 2025–2026, șase instituții de învățământ profesional tehnic din țară vor lansa trei noi specialități în domeniul energiei regenerabile. Astfel, tinerii și tinerele din Moldova vor putea obține calificarea de tehnician/tehniciană pentru instalații de producere a energiei din surse regenerabile, de electrician/electriciană în construcții, specializat/ă în instalarea sistemelor fotovoltaice solare, și de instalator/instalatoare pentru sisteme geotermale de mică adâncime și pompe de căldură. În paralel, a fost introdusă și o micro-calificare în Educație pentru dezvoltare durabilă, iar peste 60 de curricula și resurse de învățare au fost actualizate. De menționat că componenta ce ține de dezvoltarea cadrului normativ pentru noile programe de studii este realizată în parteneriat cu Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED).

Aceste schimbări nu se limitează la programele de studii. Șase instituții de învățământ vor fi modernizate cu echipament pentru laboratoare, cadrele didactice și manageriale din peste 48  instituții profesionale (dar  si pentru reprezentanți ai mediului de afaceri, parteneri de dezvoltare, reprezentanți ai guvernului, parteneri sociali) au beneficiat de peste 450 de ore de instruire în domenii precum pedagogia inovativă, eco-management, tranziția verde și egalitate de gen. Cinci instituții au elaborat si implementat planuri de acțiuni pentru ecologizare. De asemenea, în șase regiuni ale țării, în cadrul a 10 instituții de învățământ profesional tehnic sunt în proces de implementare unsprezece proiecte EcoImpact, ce includ sisteme de colectare a apei de ploaie, centre de reciclare, eco-cluburi, inițiative pentru reducerea plasticului și întreprinderi sociale verzi. În total, peste 800 de elevi și profesori au fost implicați în aceste activități, iar mai mult de 60 de fete vor descoperi oportunitățile din industriile verzi prin bootcampuri și întâlniri inspiraționale.

Eforturile de instruire și modernizare au fost însoțite de un amplu proces de dialog și conștientizare. Peste 250 de actori din diverse sectoare au participat la Dialogurile Naționale „Tranziție Verde și Echitabilă”, iar campaniile de sensibilizare au ajuns la mai mult de un milion de persoane, inclusiv 500 de fete și femei și peste 320 de școli din întreaga țară.

În cadrul vizitei sale la Chișinău, Beate Meinl-Reisinger, Ministra Federală pentru Afaceri Europene și Internaționale a Austriei, a declarat că: „Austria sprijină ferm Republica Moldova în eforturile de a construi o economie verde și competitivă. Investițiile în educația profesională și în formarea specialiștilor în energie regenerabilă înseamnă nu doar locuri de muncă mai bune, ci și o contribuție esențială la un viitor mai curat și mai sigur pentru generațiile viitoare.”

La rândul său, Vera Chilari, Coordonatoare Națională a proiectului, a menționat că: „Prin acest proiect, Moldova construiește nu doar programe și standarde noi, ci și o cultură a responsabilității față de mediu. Investim în tineri, în profesori și în comunități, pentru ca tranziția verde să devină o oportunitate reală de dezvoltare durabilă pentru întreaga țară.”

Proiectul confirmă faptul că tranziția verde nu este doar o necesitate, ci și o șansă pentru educație, economie și societate. Impactul său se traduce printr-un mediu mai curat și mai sănătos, locuri de muncă mai bune pentru tineri și adulți și consolidarea unei industrii a energiilor regenerabile în Republica Moldova. 

Proiectul „Competențe pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă a Moldovei” se desfășoară în perioada 2023–2026 și este implementat de Organizația Internațională a Muncii (ILO) și finanțat de Austrian Development Agency (ADA) cu fonduri ale Cooperării Austriece pentru Dezvoltare și ale Liechtenstein Development Service (LED), proiectul are drept obiectiv modernizarea educației profesionale tehnice și pregătirea specialiștilor pentru economia verde. Componenta ce ține de dezvoltarea cadrului normativ pentru noile programe de studii este realizată în parteneriat cu Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED).

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: