„Șansă”

„Șansa” lui Șor a găsit înlocuitori pentru primăriile Orhei și Bălți, dacă Lungu și Șapa vor fi excluși din alegeri. Cine sunt

Dacă pretendenții Partidului „Șansă” la funcțiile de primari de Orhei și Bălți – Alexei Lungu și, respectiv, Valeria Șapa, vor fi scoși din cursa electorală, formațiunea va susține și va promova la scrutinul din 5 noiembrie alți candidați. Este vorba despre Tatiana Cociu, care ar putea fi propusă în funcția de primar de Orhei și Arina Corșicova, acre ar putea fi propusă la șefia Primăriei Bălți. Anunțul a fost făcut de liderul „Șansă”, Alexei Lungu, după decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC), care a obligat, pe 30 octombrie, unele consilii electorale de circumscripție să examineze, până pe 1 noiembrie, ora 16:00, anularea înregistrării candidaților desemnați la funcția de primar și consilier din partea Partidului Politic „Șansă”.

Alexei Lungu, liderul „Șansă”, afiliat fugarului Ilan Șor, și pretendentul formațiunii la șefia Orheiului a anunțat că dacă va fi exclus în cursa electorală, partidul său o va promova în alegeri pentru funcția de primar în această localitate pe Tatiana Cociu. Prezentă la conferință, Cociu a promis că dacă va fi aleasă primar, va continua proiectele implementate de Șor în Orhei.

Vreau să vă zic că în cazul în care se va întâmpla acest lucru, ceea ce vrea să facă Comisia Electorală Centrală, vreau să vă dau o promisiune: сă alături de echipa Partidului „Șansă”, care este susținută și de liderul Ilan Șor, cel care timp de 8 ani a făcut atâtea lucruri frumoase și proiecte importante de infrastructură, sociale în municipiul Orhei și nu doar… Cu toți știm că în țara noastră, deja de 8 ani, doar echipa liderului și partidul Ilan Șor face ceva pentru oameni. În cazul în care se va întâmpla acest lucru, susținută de Partidul „Șansă” și Ilan Șor, voi duce mai departe toate proiectele frumoase pentru locuitorii muncipiului Orhei”, a spus Tatiana Cociu.

Iar Victoria Șapa, candidata Partidului „Șansă” la funcția de primar de Bălți, a precizat că formațiunea o va susține pe Arina Corșicova pentru această poziție, dacă va fi scoasă din cursa electorală. La rândul său, Arina Corșicova a spus că va susține „în totalitate” inițiativele promovate de Șapa în campania electorală.

Înțeleg foarte bine responsabilitatea pe care mi-am asumat-o. Sunt gata să accept această responsabilitate. Voi susține în totalitate programele prezentate de Victoria Șapa înainte de asta, în ultimele 3 săptămâni. Acestea sunt proiecte sociale frumoase, posibilități frumoase pentru pensionari, tineret. (…) Și sper că în calitate de candidat independent o să pot să fac tot ce depinde și nu depinde de mine pentru a realiza acest program în termeni scurți. Deja de mâine ne vom întâlni cu alegătorii și le vom explica fărădelegile care se întâmplă, pentru ca bălțenii să ne poată susține și să aibă încredere în noi ca echipă”, a declarat Corșicova.

De menționat că, la scurt timp după decizia CEC, liderul ex-Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional, oligarhul fugar Ilan Șor, a anunțat public că va susține candidaturile Tatianei Cociu și a Arinei Corșicova la șefia primăriilor din Orhei și Bălți, dacă CEC va decide să îi scoată pe Alexei Lungu și Victoria Șapa din cursa electorală.

Cine sunt candidatele „de rezervă” ale Partidului „Șansă”?

Arina Corșicova deține compania Media Contact SRL, care ar avea legături cu Ilan Șor. De altfel, în 2015, Arina Corșicova a fost unul dintre donatorii campaniei electorale a lui Ilan Șor. În 2022, NM scria că mai multe posturile de televiziune, între care „Primul în Moldova” și „Accent TV”, controlate anterior de socialiști, au intrat sub controlul lui Ilan Șor, după ce Arina Corșicova a devenit noul director general al companiei de televiziune Telesistem TV SRL. De menționat că atât „Primul în Moldova”, cât și „Accent TV”, au rămas temporar fără emisie, prin decizia CSE din 16 decembrie 2022.

Tatiana Cociu este de meserie jurnalistă. Anterior, ea a lucrat în calitate de reporter responsabil de domeniul economic la Publika – post de televiziune care a aparținut trustului media GMG Production, controlat de fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc. De mențonat că Publika TV este unul din cele șase posturi de televiziune controlate direct sau indirect de Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, care au rămas temporar fără emisie, prin decizia CSE din 30 octombrie 2023, la cererea Serviciului de Informații și Securitate.

***

Precizăm că SIS a sesizat pe 27 octombrie CEC. Potrivit Serviciului de Securitate, candidații „Șansă” – Victoria Șapa și Alexei Lungu – ar avea intenția de a influența procesul electoral apelând la pârghii de corupere și finanțare ilegală dirijată de „grupul criminal Șor”, prin intermediul așa-numitor „proiecte de infrastructură” și „proiecte sociale” finanțate din exterior de către cetățeanul Federației Ruse și Israelului, Igal Shved, de pe conturile băncii comerciale „Euroasian Bank” din Kazahstan.

Ulterior, pe 30 octombrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) s-a întrunit în ședință și a constatat că candidați ai formațiunii politice, afiliate și susținute de oligarhul fugar Ilan Șor, din Telenești, Rezina, Florești, Sângerei, Anenii Noi, Cahul, Călărași, Criuleni și Găgăuzia ar fi folosit surse ilegale de finanțare din partea „grupului criminal Șor”, încălcând, astfel, legea electorală. Astfel, prin decizia sa, CEC obligă consiliile de circumscripție electorală din raioanele menționate să adopte o decizie privind excluderea candidaților „Șansă” la funcția de primari și consilieri până pe data de 1 noiembrie, ora 16:00. Detalii – AICI.

Republica Moldova va organiza alegeri locale generale pe 5 noiembrie 2023. În cadrul scrutinului vor fi aleși 898 de primari și 11 058 de consilieri locali, dintre care 9 972 sătești (comunali), orășenești și 1 086 raionali/municipali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Evghenia Guțul/Facebook

Cunoașterea limbii române, condiție obligatorie pentru a fi bașcan al Găgăuziei? Modificările legislative propuse de CEC

Republica Moldova ar putea organiza viitoarele alegeri după reguli noi. Comisia Electorală Centrală a supus consultărilor publice, pe 15 aprilie, mai multe propuneri de modificare a Codului electoral. Printre acestea se numără reguli mai clare pentru campaniile electorale desfășurate în mediul online, dar și modificări care vizează alegerile din Găgăuzia. Astfel, viitorii candidați la funcția de bașcan ar putea fi obligați să cunoască nu doar limba găgăuză, ci și limba română. Președinta CEC, Angelica Caraman, spune că propunerile au scopul de a aduce procesul electoral din Moldova mai aproape de standardele internaționale. Acestea urmează să fie analizate de CEC și, ulterior, transmise Parlamentului.

Reguli noi pentru alegerile din Găgăuzia

Un capitol separat este dedicat alegerilor pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan al Găgăuziei. Inițiativa vine în contextul blocajului juridic din regiune, care durează de peste jumătate de an și împiedică organizarea alegerilor pentru APG.

Una dintre propuneri vizează limitarea participării la vot doar la alegătorii care au domiciliu sau reședință în autonomie.

Sunt propuse și condiții mai stricte pentru candidați. Pentru funcția de deputat în Adunarea Populară este propusă o vârstă minimă de 21 de ani, iar pentru bașcan – 35 de ani. Candidații ar trebui să aibă cetățenia Republicii Moldova și să locuiască în autonomie cel puțin 12 luni înainte de alegeri, în cazul deputaților, și cel puțin 10 ani, în cazul bașcanului. De asemenea, candidații la funcția de bașcan ar putea fi obligați să cunoască limbile găgăuză și română și să aibă studii superioare.

Și pentru candidații independenți la funcția de bașcan sunt propuse reguli mai clare. Aceștia vor trebui să colecteze între 1.500 și 2.000 de semnături de la alegători din cel puțin o treime din localitățile autonomiei. Pentru ca listele să fie validate, în fiecare localitate ar urma să fie adunate cel puțin 75 de semnături.

Este vizată și componența autorității electorale din regiune, a cărei denumire a generat dispute în ultimele luni între Chișinău și Comrat și a dus la anularea ultimelor alegeri planificate pentru APG. Potrivit propunerilor, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei – denumire prevăzută și în actualul Cod electoral – ar urma să fie format din șapte membri, față de nouă în prezent. Doi membri ar urma să fie desemnați de Adunarea Populară, doi de Comitetul Executiv, doi de Judecătoria Comrat și unul numit prin hotărârea CEC.

Președintele și vicepreședintele Consiliului ar putea participa la ședințele CEC, însă fără drept de vot. Totodată, pentru conducerea și membrii Consiliului ar urma să fie aplicate aceleași condiții de eligibilitate, obligații și garanții ca și în cazul membrilor Comisiei Electorale Centrale.

Campaniile online, în vizor

CEC propune reguli mai stricte și pentru campaniile electorale desfășurate în mediul online. Furnizorii de publicitate ar putea fi obligați să facă publice condițiile în care oferă servicii electorale, inclusiv prețurile, criteriile de targetare și formatele disponibile.

În același timp, concurenții electorali ar putea fi obligați să declare toate conturile utilizate în campanie, inclusiv paginile oficiale. Obligația ar putea fi extinsă și asupra conturilor creatorilor de conținut care promovează mesaje electorale, indiferent dacă sunt plătiți sau nu. Nedeclararea acestora ar putea fi sancționate.

Este propusă și introducerea noțiunii de „comportament coordonat neautentic”, care se referă la rețele de conturi ce acționează organizat pentru a influența opinia publică fără a-și dezvălui identitatea sau sursa finanțării.

Concurenții electorali ar putea fi obligați, pe viitor, inclusiv să eticheteze conținutul electoral generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Listele electorale vor fi ajustate?

A fost propusă, între altele, și modificări la listele electorale. La următoarele alegeri ar putea fi introdus, astfel, criteriul participării la vot în ultimele trei scrutine.

De asemenea, se ia în calcul ca listele să fie formate nu doar în funcție de domiciliu, ci și de participarea efectivă la vot. Totodată, ar putea fi create liste separate pentru aplicarea unor metode alternative de vot.

Noi reguli pentru referendum

Sunt propuse modificări și în ceea ce privește organizarea referendumurilor, în special în cazul grupurilor de inițiativă.

Astfel, pentru referendumul republican, se propune stabilirea unui număr minim de 100 de membri în grupul de inițiativă, precum și participarea a cel puțin 300 de cetățeni cu drept de vot la adunarea de constituire. Totodată, sunt clarificate procedurile privind organizarea grupului, adoptarea deciziilor, alegerea conducerii și depunerea documentelor necesare pentru înregistrare.

În cazul referendumurilor locale, pragurile sunt mai reduse: grupul de inițiativă ar urma să fie format din cel puțin 20 de membri, iar la adunarea de constituire ar trebui să participe minimum 30 de cetățeni cu drept de vot, cu domiciliul în localitatea respectivă.

***

Amintim că Codul electoral al Republicii Moldova a fost modificat ultima dată în iunie 2025, înainte de alegerile parlamentare din septembrie același an. Într-un aviz recent, Comisia de la Veneția a atras atenția că modificările frecvente ale legislației electorale, mai ales în ajunul scrutinelor, pot submina încrederea cetățenilor în procesul electoral și pot crea percepția că legea este folosită în interes politic.

Totodată, experții Comisiei au remarcat circumstanțele excepționale în care au fost operate aceste schimbări, menite, potrivit autorităților de la Chișinău, să răspundă fenomenului corupției electorale și amenințărilor hibride. NewsMaker a analizat concluziile Comisiei și recomandările formulate pentru ajustarea noilor prevederi ale legii adoptate de PAS – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: