Partidul „Șansă”

Șansă pășește pe urmele ȘOR? Musteață: „Continuă aceleași acțiuni care au dus la excluderea din alegeri și declararea neconstituționalității”

Partidul  Politic „Șansă” este condus, din umbră, de politicianul fugar Ilan Șor, condamnat la ani grei în dosarul „Frauda bancară”, susține șeful Serviciului de informații și Securitate (SIS). Formațiunea politică este suspectată de utilizarea mijloacelor financiare ilicite în proporții deosebit de mari, în actuala campanie electorală. Banii, spune directorul SIS, Alexandru Musteață, veniți de peste hotare, au fost utilizați atât pentru mituirea candidaților și a concurenților electorali, cât și pentru manipularea opiniei publice pe rețelele de socializare.   

„Este foarte clar că „Șansă” reprezintă același grup organizat care continuă același acțiuni în domeniul politic și electoral care anterior au dus la excluderea candidaților Partidului „ȘOR” din campania electorală, iar ulterior declararea neconstituționalității formațiunii politice. (…) Ilan Șor a reorganizat și conduce în continuare în Republica Moldova un grup specializat din care fac parte mai multe structuri social-politice, persoane distincte, o rețea există de instituții media, pentru acțiuni orientate la subminarea securității statului în interesele altui stat”, a declarat șeful SIS.

Alexandru Musteață susține că în ultimul timp se observă o „concentrare masivă” pe compromiterea alegerilor din 5 noiembrie, în special prin finanțarea tenebră a campaniei electorale a Partidului Politic „Șansă”, valoarea căreia s-ar ridica la peste 90 de milioane de lei.

Șeful SIS a explicat cum banii au ajuns în Moldova și în ce scop au fost folosiți:

  • Prin intermediul lui Shved Igal, cetățean al Rusiei și al Israelului – 24 milioane lei,
  • Prin intermediul așa numitor donații pretinse a fi de la companii din Turcia – peste 40 milioane lei,
  • Prin intermediul persoanelor fizice către companii autohtone – peste 7 milioane lei,
  • Finanțarea ilicită a campaniei electorale a Partidului „Șansă” prin promovarea publicității online prin intermediu Facebook – peste 700 de mii lei,
  • Acțiuni de corupere a alegătorilor și utilizarea banilor în numerar nedeclarați în scop electoral – peste 17 milioane lei.

„Acestea sunt sumele documentate doar. Estimările instituțiilor arată că este vorba de sume mult mai mari, introduse în schema de deturnare a procesului democratic, fiind vorba de circa un miliard de lei. Aceste fonduri sunt utilizate de către concurentul electoral „Șansă” pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale pe coordonatele coruperea politică a candidaților, coruperea alegătorilor, manipularea opiniei publice. Fondurile au originea din afara țării, în special din Federația Rusă și sunt puse la dispoziția grupului criminal prin platforme financiare internaționale sau a statelor terțe cu scop de camuflare a provenienței și destinației acestora”, a declarat Alexandru Musteață.

Șeful SIS susține că, în prezent, autoritățile au identificat și blocat peste un milion de euro și peste 280 de mii de dolari – bani de proveniență suspectă, care urmau să ajungă pe conturile primăriilor din țară din partea lui Shved Igal. „Banii sunt sechestrați conform legii” – a precizat Musteață.

„Investigațiile demonstrează cât de grav și de amploare este fenomenul corupției politică la scară națională și cât de puternic este acest atac asupra statului nostru” – a conchis șeful SIS.

Într-o reacție publică, oligarhul fugar, Ilan Șor, care s-ar ascunde de justiția din Moldova în Israel, țară a cărui cetățean este, a declarat: „Șeful SIS are dreptate în parte: există bani, și mult mai mulți decât am indicat noi. Dar nu pentru destabilizare, ci pentru dezvoltarea Moldovei. Și nu din Rusia, ci din afacerea mea. În ceea ce privește finanțarea partidelor – da, o facem, inclusiv a partidului de guvernare. Dar ce să faci, așa sunt vremurile”.

PAS nu a comentat, deocamdată, acuzațiile oligarhului fugar.

Menționăm că SIS a elaborat un raport detaliat cu descrierea și demonstrarea întregului spectru de atacuri asupra Republicii Moldova, amplificat în perioada electorală. Documentul a fost expediat în adresa CEC, CNA și PG și poate fi consultat mai jos:

Cum a apărut Partidul „Șansă”

După declararea neconstituționalității Partidului „OR”, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor.

Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu.

Recent, Partidul „Șansă” a anunțat că își unește oficial forțele cu echipa politicianului fugar Ilan Șor. Ulterior, Șor a anunțat, alături de Tauber, că vor susține candidații acestui partid, în special la șefia Primăriei Bălți și Orhei.

Reamintim că Ilan Șor a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Acesta s-ar afla în Israel, de unde a „orchestrat” mai multe proteste anti-guvernamentale plătite, la Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

CEC renunță la identificarea alegătorilor în baza buletinelor digitale la alegerile locale noi din 1 noiembrie, după atacul cibernetic

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis, în cadrul ședinței din 31 octombrie, că la alegerile locale noi și referendumului local din 1 noiembrie, nu vor fi aplicate prevederile privind identificarea alegătorilor în baza versiunii digitale a cărții de identitate sau a buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, generate prin intermediul portofelului guvernamental pentru identitate digitală EVO. Astfel, cetățenii vor trebui să prezinte la secțiile de votare actele de identitate în format fizic.

Potrivit unui comunicat emis de CEC, decizia a fost luată în contextul recentului atac cibernetic care a vizat serviciile publice digitale ale statului. Măsura are drept scop prevenirea eventualelor riscuri asociate utilizării mecanismelor de identificare digitală.

„CEC menține dialogul cu Agenția de Guvernare Electronică în vederea utilizării mecanismelor de identificare digitală a alegătorilor la scrutinele viitoare, după finalizarea tuturor verificărilor de securitate și confirmarea siguranței serviciilor respective”, a transmis autoritatea electorală.

Amintim că, pe 23 octombrie, CEC a anunțat că urmează să testeze, împreună cu Agenția de Guvernare Electronică, identificarea alegătorilor cu ajutorul actului de identitate digital din aplicația EVO la alegerile din Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie. Sistemul de identificare digitală urma să fie testat și la alegerile locale din 1 noiembrie, în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, orașul Costești din raionul Rîșcani, satul Miciurin din raionul Drochia, precum și în satele Tomai și Cișmichioi din Găgăuzia.

***

Pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, potrivit estimărilor preliminare, în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale au fost extrase neautorizat date asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri. Autoritățile au precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Datele cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit AGE.

Instituția a avertizat că informațiile extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă și a îndemnat cetățenii să nu comunice parole sau coduri de autentificare și să verifice solicitările suspecte prin canalele oficiale ale instituțiilor.

Procuratura Generală a conformat pentru NM, pe 30 octombrie, că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.

NewsMaker a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: