Un teren cu suprafața de 24 de ari din centrul Chișinăului continuă deja de câțiva ani să fie motivul unor litigii. Terenul era împărțit de trei vecini, dar acum cinci ani, primăria a decis să-l „redistribuie”, oferind unui polițist 5 ari pentru locuință. Numai că imobilul de acolo – o casă pentru doi – a început să fie construit de un arhitect și de un om de afaceri și nu de polițist. Toți aceștia se judecă cu primăria. NM a analizat această „istorie încâlcită a pământului” și cum ea devine și mai complicată din cauza deciziilor contradictorii ale instanțelor de judecată, ale primăriei și ale altor autorități ale statului.
Cum primăria și proprietarii imobilelor împart 24 de ari timp de cinci ani
Terenul din centrul Chișinăului, care deja de câțiva ani este motiv al litigiilor, se află în apropierea Institutului de Medicină Urgentă (str. Șciusev, 139) și mărginește cu Dendrariul din capitală. Suprafața terenului este de 24 de ari, care au fost împărțiți de trei proprietari. De notat că locuințele și anexele lor au fost privatizate, iar terenul – nu.
Serghei Nicolaev, proprietarul uneia dintre cele trei case, a comunicat pentru NM că în anul 2002, a cumpărat această casă cu tot cu garaj. În anul 2011, el și alți doi vecini s-au adresat la primărie cu solicitarea de a privatiza acești 24 de ari. Nicolaev a menționat că „atunci, toți proprietarii caselor particulare și-au privatizat terenurile”.
Mai târziu, primăria a anunțat că înainte de a iniția procesul de privatizare, ar trebui de aflat dacă nu cumva acest teren aparține teritoriului Dendrariului. Potrivit lui Nicolaev, această chestiune a rămas „suspendată” pentru câțiva ani, iar în 2014, s-a constatat că a mai apărut un proprietar al acestor 24 de ari. Consiliul municipal a alocat 5 ari polițistului Constantin Andriuță pentru construcția casei. Decizia a fost aprobată în baza hotărârii instanței de judecată, conform căreia primăria trebuia să-i ofere polițistului locuință. Iar pământul pentru cei trei vecini așa și nu a fost privatizat și acesta aparține în continuare municipiului, dar este în folosința acestor locuitori ai Chișinăului.
Nicolaev a mai spus că pe acești cinci ari creșteau pomi fructiferi și era și o gură de canalizare, unde se scurgeau deșeurile din trei case. Iar drumul spre noul teren trecea prin garajul lui Nicolaev. În anul 2015, el l-a reparat și intenționa să-l înregistreze la Cadastru. Dar garajul urma să fie demolat, pentru că împiedica trecerea, a menționat Nicolaev.
***
Istoria garajului este una deosebită. Acesta a fost înregistrat încă în perioada sovietică, în anul 1980 (NM are la dispoziție o copie a deciziei cu privire la înregistrare). Nicolaev susține că a cumpărat garajul odată cu imobilul, dar, din greșeală, în contract a fost inclus un alt număr de cadastru al garajului, de aceea el a inițiat reînregistrarea. „Dar după ce documentele pentru garaj au apărut la Cadastru, au decis să-l demoleze”, a menționat Nicolaev. El mai spune că primăria a informat pretura Buiucani despre faptul că garajul a fost construit ilegal, blochează trecerea spre noul teren și a cerut să se ia măsuri. În luna februarie a aceluiați an, garajul a fost demolat în baza deciziei direcției arhitectură a primăriei și a indicației pretorului sectorului Buiucani, Vadim Brânzaniuc. Nicolaev afirmă că garajul a fost demolat fără o expertiză tehnică.
***
Cei trei vecini susțin că decizia autorităților municipale de a acorda cinci ari noului proprietar este ilegală, de aceea au contestat-o în judecată. „În asemenea situații, autoritățile municipale trebuiau să ne cheme [cei trei vecini] și să ne spună: iată care este situația, aveți un teren prea mare pentru trei familii (conform legii, se cuvin câte șase ari. – NM). În ce privește terenul în plus, puteți să-l arendați ori să-l achiziționați sau sunt posibile alte opțiuni. Așa trebuiau să facă, reieșind din prevederile Codului civil valabil atunci”, a mai spus Nicolaev, adăugând că, potrivit legii, redistribuirea acestui teren putea fi făcută doar după refuzul în scris al celor trei vecini.
El a subliniat că au contestat decizia autorităților capitalei mai întâi la primărie și au depus o plângere la Centrul Național Anticorupție, iar ulterior, au depus o cerere în instanța de judecată. CNA a refuzat să inițieze un dosar. Potrivit lui Nicolaev, cererea se află în instanță încă din anul 2015. „Cauza a trecut de la un judecător la altul. La început, a fost examinată la Judecătoria Buiucani, apoi au transmis-o la Judecătoria Centru, dar judecatorul la care a ajuns dosarul a început să se ocupe doar de cazuri de insolvențe și dosarul a fost transmis unui alt magistrat. Iar după ce autoritățile au decis că de cauzele civile se va ocupa Judecătoria Râșcani, dosarul a fost transmis încolo. În prezent, abia s-au încheiat audierile preliminare”, a spus Nicolaev.
În timpul audierilor, s-a depistat o altă încălcare admisă de autorități: primăria a transmis un demers în referitor la cei cinci ari Cancelariei de Stat deja după decizia consiliului municipal referitoare la acordarea tereului și la înregistrarea la Cadastru. „Înainte de a redistribui acest teren, primăria trebuia să solicite de la Cancelaria de Stat informații despre eventualele planuri ale autorităților centrale referitoare la această bucată de pământ. De exemplu, construcția unui drum sau extinderea Dendrariului. Însă autoritățile capitalei au luat mai întâi decizia, apoi au înregistrat la Cadastru și abia după aceasta s-au adresat la Cancelaria de Stat”, a menționat Nicolaev.
Cum deciziile primăriei și ale judecătoriilor i-au încurcat pe toți și pe toate
Construcția casei pe cei cinci ari alocați de primărie a început în luna februarie 2019. Cu o lună mai devreme, Nistor Grozavu, viceprimarul de atunci, a semnat autorizația de construcție.
În luna aprilie 2019, Nicolaev s-a adresat la Agenția pentru Supraveghere Tehnică, care, în urma verificărilor, a constatat că autorizația de construcție a fost eliberată cu încălcarea normativelor referitoare la construcțiile în zona cu codul R1 (case de locuit). Suprafața terenului constituie 564 m.p. cu un minim admisibil de 850 m.p., casa ocupă 41% din teritoriu în timp ce sunt admisibile 35%, coeficientul de utilizare a terenului constituie 1,5 la 0,5 admis, iar în documentele de proiectare nu este inclusă parcarea.
În legătură cu aceasta, Agenția pentru Supraveghere Tehnică a cerut primăriei să anuleze autorizația de construcție. Și în luna iunie 2019, același Nistor Grozavu a anulat autorizația de construcție pe care tot el a semnat-o anterior. Iar în luna august, polițistul Andriuță a constestat în instanță decizia cu privire la anularea autorizației. El a indicat în plângere că încă în anul 2015, a primit terenul pentru construcția casei, certificatul de urbanism și autorizația de construcție.
De notat că încă în luna aprilie, Andriuță a vândut casa nefinisată arhitectului Alexandru Sava. Iar în luna septembrie, Sava a vândut o jumătate din casa nefinisată lui Grigore Țîrchi, directorul companiei de construcții „Braus Imobiliare”.
La mijlocul lunii august, Judecătoria sectorului Râșcani a suspendat decizia primăriei de a revoca autorizația de construcție pe duraga litigiului. În luna septembrie, primăria a contestat această decizie, iar în luna octombrie, Curtea de Apel Chișinău a lăsat în vigoare revocarea autorizației de construcție până la hotărârea judecătorească definitivă (NM are la dispoziție copiile tuturor acestor hotărâri). Potrivit deciziei Curții de Apel, aceasta nu putea fi contestată.
Dar peste o lună, și Grigore Țîrchi, noul coproprietar al casei, a depus o cerere în instanță cu aceeași solicitare de a suspenda decizia primăriei cu privire la revocarea autorizației de construcție. În luna decembrie, instanța primară a suspendat din nou dispoziția de a revoca autorizația, iar în luna mai 2020, Curtea de Apel a confirmat această decizie, lăsând astfel în vigoare autorizația de construcție a casei, deci, a permis construcția.
Cum s-a ajuns la încăierare
Pe acest teren se construiește acum un conac pentru doi proprietari. Potrivit afirmațiilor lui Nicolaev, în timpul construcției, s-au iscat conflicte cu proprietarii casei. Timp îndelungat, aceștia nu aveau acces la sistemul de canalizare care a fost restabilit abia recent. El mai pune că totodată, în timpul lucrărilor de construcție a unui gard, noii constructori au ocupat și o parte din terenul său, din care cauză a avut loc o încăierare dintre constructori și soția sa care, în consecință, s-a ales cu o comoție cerebrală. Ce-i drept, constructorii i-au instalat rulouri la poartă în schimbul dalelor instalate până aproape de atelierul său, mai spune Nicolaev.
La rândul său, Grigore Țîrchi a menționat pentru NM că el nu are niciun fel de conflict cu alți vecini, că nu cunoaște pe nimeni dintre aceștia și nu s-a înâlnit niciodată cu ei. Țîrchi a spus că a cumpărat de la Alexandru Sava o jumătate din casa nefinsată, pentru că acela nu avea bani pentru a finaliza lucrările de construcție: „M-a întrebat dacă vreau să particip. Mi-a plăcut acest loc, am văzut că actele sunt în regulă. La momentul achiziției unei jumătăți de casă, aceasta era finisată în proporție de 70%”. Dar aproape imediat după achiziția acestei jumătăți de casă, instanța de judecată a suspendat autorizația de construcție, de aceea el a contestat-o, a mai spus Țârchi.
Comentând acuzațiile lui Nicolaev precum că practic a fost lăsat fără canalizare, Țîrchi a spus că în timpul lucrărilor de construcție a casei, s-a depistat o țeavă din care deșeurile se scurgeau direct pe terenul său. După aceasta, el și Sava i-au propus lui Nicolaev să-l conecteze la sistemul centralizat de canalizare. Țârchi menționează că, inițial, Nicolaev a acceptat, dar după ce Țârchi și Sava au instalat canalizarea, Nicolaev „a uitat” despre aceasta.
NM nu a reușit să discute cu Alexandru Sava, coproprietarul casei aflate în construcție. La început, el a acceptat să se întâlnească cu reporterul NM, dar mai târziu, a încetat să răspundă la apeluri și la SMS.
Iar polițistul Constantin Andriuță, din cauza căruia s-a pornit acest tămbălău după ce a primit cei 5 ari în centrul capitalei, a spus pentru NM că nu știe nimic despre ceea ce se întâmplă în privința acestui teren. El susține că toate acțiunile din numele său au fost realizate în baza procurii. „Nu am niciun fel de atribuții nici față de consiliul municipal, nici față de alte acțiuni. Ei (actualii proprietari ai casei. – NM) au rezolvat chestiunile din numele meu în baza procurii. Eu nici nu știu unde anume se află acest teren. Am auzit că e pe lângă Institutul de Medicină Urgentă”, a spus Andriuță, subliniind că nu a fost niciodată la acest teren. El a mai menționat că a întocmit demult procura. Dar Andriuță a refuzat să spună, de ce a transmis altei persoane procura pe numele său. În același timp, reieșind din unele documente referitoare la terenul respectiv, un oarecare Vladimir Xenzov a acționat din numele lui Andriuță.
Ce spun cei de la pretura Buiucani
Oferind un comentariu pentru NM despre această situație, Vadim Brânzaniuc, pretorul sectorului Buiucani, a spus că lucrările de construcție a casei se realizează pe un teritoriu privat, în baza autorizațiilor eliberate de primărie. „Alți vecini au contestat aceste autorizații. Dar există deciziile judecătorești care confirmă că documentele au fost eliberate legal. Acolo se construiește acum un gard – acest lucru este prevăzut în actele de proiectare și el este construit strict pe linia terenului”, a spus Brânzaniuc.
El a confirmat faptul că, potrivit deciziei preturii, a fost demolat un garaj care era acolo, dar a declarat că acesta nu avea un proprietar și că se afla pe un teren municipal. „Noi am demolat peste 50 de garaje [la Buiucani]. Oamenii au avut posibilitatea de a contesta decizia mea, dar instanța de judecată a lăsat-o în vigoare”, a menționat Brânzaniuc.
