zdg.md

Schimb de acuzații: Avocatul lui Sternioală susține că procurorul de caz minte

Avocatul Alexandr Tabarcea, care îl apără în instanță pe ex-vicepreședintele Curții Supreme de Justiție, Oleg Sternioală, acuză procurorul de caz, Roman Statnîi, de minciună. Într-o declarație expediată presei, Tabarcea spune că acuzatorul de stat „se autovictimizează și manipulează”. Asta după ce Roman Statnîi i-a spus procurorului general, Alexandr Stoianoglo, că Sternioală ar fi mituit persoane influente din cadrul Procuraturii, scrie Agora, astăzi, 14 ianuarie.

„În dorința de a-și apăra ilegalitățile, se autovictimizează și manipulează operând cu termeni precum „posibilă mită și trafic de influență”. Procurorul Roman Statnîi este gata să discrediteze inclusiv conducerea Procuraturii Generale (PG), prin încercarea de a-i atrage în manevrele sale de manipulare, folosind așa-numite probe „incontestabile”. […] Nu cunoaștem și nu ne interesează controlul organizat de PG la acest procuror. Știm însă că, exact cu astfel de „probe” mincinoase, Roman Statnîi își motivează și ordonanțele abuzive și ilegale, pe care le emite”, se arată în declarație.

Apărătorul a mai spus că procurorul ar fi încercat să efectueze cinci tentative neautorizate de cercetare a locuinței lui Sternioală.

„Evidențiem faptul că scopul așa-numitor cercetări la fața locului nu era evaluarea imobilului, așa cum a afirmat Statnîi, ci să pătrundă repetat în imobil pentru o altă percheziție. Menționăm că pe data de 4 noiembrie 2019 acesta a efectuat deja o percheziție neautorizată. La cea de-a cincea tentativă de a pătrunde neautorizat în imobil, pe data de 11 ianuarie 2020, Statnîi a recunoscut că nu este „suficient autorizată cercetarea la fața locului” și a dispus efectuarea unei percheziții neautorizate”, a adăugat acesta.

Alexandr Tabarcea a mai menționat că procurorul ar fi pătruns în casa lui Sternioală fără o echipă de intervenție forțată, așa cum susținea acuzatorul. Totuși, avocatul nu a prezentat probe, argumentând că respectă legea și principiul confidențialității.

Amintim că, în 2019, pe numele lui Sternioală au fost inițiate două cauze penale. Unul dintre acestea a fost deschis în urma unei investigații jurnalistice, în care se arată că judecătorul ar fi ajutat la transferul unor mijloace bănești, pentru a ascunde proveniența acestora. În urma cercetărilor s-a stabilit că, pe parcursul unui an, Sternioală și familia acestuia au dobândit un venit de circa 7 mln de lei, dar au achiziționat mai multe bunuri de lux, valoarea estimativă a cărora depășește suma de 13,8 milioane de lei.

Oleg Sternioală a fost reținut la 4 noiembrie, ulterior fiind eliberat din arest și cercetat în stare de libertate.

În data de 13 decembrie 2019, Sternioală a fost demis din funcția de judecător al CSJ. Ulterior, demisia sa a fost aprobată de parlament.

Din spusele procurorului de caz, pe 9 și 11 ianuarie 2020, oamenii legii au încercat să evalueze locuința lui Oleg Sternioală, în baza unei ordonanțe a Procuraturii Anticorupție.

Fostul vicepreședinte al CSJ le-a îngrădit însă accesul. Acuzatorii de stat au reușit să-și ducă misiunea la sfârșit pe 12 ianuarie, atunci când ar fi venit la fața locului cu o echipă de intervenție forțată.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Justiției rămâne membru de drept în Consiliul Superior al Procurorilor încă 2 ani. Proiect de lege votat în lectură finală

Proiectul de lege cu modificări la legislația din justiție, care prevede inclusiv extinderea perioadei în care ministrul Justiției va fi membru de drept în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), a fost adoptat în lectură finală, în cadrul ședinței plenare din 29 decembrie. Deputatul „Alternativa” Alexandr Stoianoglo a criticat amendamentul privind prelungirea termenului pentru deținerea calității de membru de drept în CSP de către ministrul Justiției, menționând că acesta ar avea drept obiectiv menținerea factorului politic asupra activității Consiliului. Veronica Roșca, deputată PAS și președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, a respins acuzația și a catalogat-o drept „nejustificată”.

Prevederile proiectului de lege

Proiectul de lege, care aparține unui grup de deputați ai formațiunii de guvernământ PAS, prevede că Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor vor fi incluse în lista autorităților care publică gratuit actele normative în Monitorul Oficial. Totodată, anunțurile despre suplinirea funcțiilor de judecător nu vor mai fi publicate în Monitorul Oficial. Potrivit legislației, acestea se publică în mass-media și pe pagina web a CSM. Inițiativa mai propune actualizarea denumirii Agenției Informaționale de Stat „Moldpres”, care anterior a fost reorganizată. Iar noua denumire a Agenției Informaționale Juridice va fi Agenția Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească.

Modificările legislative se mai referă la procesul de evaluare externă. Lista subiecților a fost completată cu o categorie nouă – judecătorii din cadrul Colegiului specializat anticorupție al Judecătoriei Chișinău şi candidații la funcția de judecător din cadrul acestui colegiu. De asemenea, s-a propus extinderea termenului-limită pentru evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor până la 31 august 2026.

De asemenea, documentul mai prevede extinderea perioadei de tranziție în care ministrul Justiției exercită calitatea de membru de drept în CSP până la data de 1 ianuarie 2028. Autorii inițiativei legislative argumentează că extinderea temporară a calității de membru de drept a ministrului Justiției este necesară pentru a asigura „stabilitatea” și „predictibilitatea” procesului de reformare a justiției, fiind vorba despre evaluare externă a actorilor din justiție, inclusiv a procurorilor, care se află în desfășurare. În același timp, competențele ministrului Justiției în cadrul CSP au fost îngustate: acesta nu va participa la examinarea contestațiilor împotriva hotărârilor Colegiului de disciplină și etică, precum și la examinarea cauzelor disciplinare împotriva procurorului general.

„Alternativa”: acuzații și amendament respins

În timpul dezbaterilor asupra proiectului de lege, deputatul „Alternativa” Alexandru Stoianoglo a declarat că prelungirea termenului aflării ministrului Justiției în componența Consiliului Superior al Procurorilor ar viza menținerea factorului politic în activitatea CSP.

Este evident pentru toată lumea că păstrarea ministrului Justiției în Consiliul Superior al Procurorilor menține politicul în activitatea Consiliului Superior al Procurorilor. Deși toată lumea știe că asta contravine și recomandărilor instituțiilor internaționale, și GRECO, și Comisiei de la Veneția, și partenerilor noștri de dezvoltare, chiar acreditat în Chișinău”, a spus el.

Veronica Roșca, deputată PAS și președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, care a prezentat proiectul, a calificat acuzația colegului său drept „nejustificată”. „Scopul păstrării ministrului Justiției în Consiliul Superior al Procuraturii pe o perioadă de tranziție de 2 ani de zile, din 2026 până în 2028, a fost argumentat. Este un scop, în primul rând, de a implementa harta teritorială a procuraturii, de a ajuta, și nici într-un fel de a ave un rol de ingerință sau vreun alt aspect care se încearcă a invoca”, a adăugat Roșca.

De asemenea, un alt deputat al fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, a propus un amendament la proiectul de lege, care prevedea excluderea ministrului Justiției din cadrul CSP. Amendamentul nu a întrunit însă suficiente voturi pentru a fi inclus în inițiativa legislativă.

Proiectul de lege a fost votat în lectură finală de 54 de deputați.

Modificările legislative adoptate vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: