Sculptura care simbolizează „reunificarea” dintre Uraina și Rusia, amplasată la Kiev, va fi demontată parțial. Intenția a fost anunțată de către primarul Vitalii Kliciko, pe 25 aprilie.
„Rusia și-a arătat atitudinea față de Ucraina prin masacrul animalic al civililor, nimicindu-ne orașele și satele, prin intenția de a ne nimici statalitatea. Cei opt metri de metal al așa-zisei „prietenii dintre două popoare” vor fi lichidați din centrul Kievului”, a scris Kliciko pe Telegram.
Edilul a precizat că din compoziție vor fi eliminate figurile ucraineanului și rusului – doi muncitori care țin împreună ordinul sovietic al „Prieteniei dintre popoare”. De asemenea, va fi lichidată sculptura de grup din granit roșu. Va rămâne deocamdată doar arca din titan, sub formă de curcubeu.
Arca a fost amplasată în parcul „Kreșatîi”, pe malul drept al Niprului, în anul 1982, cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a creării URSS. Demontarea sculpturii era discutată de autoritățile ucrainene din anul 2014, în contextul decomunizării. Ulterior, autoritățile locale s-au răzgândit, invocând costurile semnificative ale lucrărilor.
Varvara Buzilă, cercetătoare, etnograf, muzeograf și profesor universitar, a fost felicitată cu aplauze în plenul Parlamentului pentru obținerea premiului Europa Nostra 2025, la categoria „Campioni ai Patrimoniului”. Distincția i-a fost oferită pentru contribuția adusă în promovarea și conservarea patrimoniului cultural al Moldovei, atât material, cât și imaterial.
„Ne-am bucurat să o felicităm în ședința Parlamentului de astăzi, fiind prezentă împreună cu colegii săi de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Națională. De peste patru decenii, doamna Buzilă s-a dedicat protejării și revitalizării acestui patrimoniu, atât prin cercetare științifică, cât și prin implicare publică. În toți acești ani, a menținut un contact strâns cu comunitățile locale, călătorind regulat în mediul rural pentru a susține purtătorii de patrimoniu și a promova transmiterea lui între generații”, se menționează în comunicatul emis de Parlament.
Potrivit Ministerului Culturii, activitatea profesională a Varvarei Buzilă se desfășoară de peste patru decenii, având un impact remarcabil atât în sfera cercetării științifice, cât și în elaborarea politicilor publice pentru salvgardarea patrimoniului imaterial. În calitate de președintă a Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (2009–2019), doamna Buzilă a contribuit substanțial la elaborarea cadrului legislativ național, la completarea Registrului Național al Patrimoniului Cultural Imaterial și la promovarea patrimoniului Republicii Moldova în cadrul UNESCO.
„Pe parcursul activității sale științifice, a documentat peste 850 de localități din Republica Moldova, România și Ucraina, a publicat 10 monografii și peste 75 de articole științifice, a coordonat expediții etnografice, proiecte educaționale și tabere de vară, implicând generații întregi de studenți, cercetători și purtători de tradiții. Totodată, prin implicarea sa constantă în viața comunităților rurale, a susținut transmiterea meșteșugurilor tradiționale, promovarea patrimoniului textil, a turismului cultural și valorificarea durabilă a resurselor identitare ale satului moldovenesc”, precizează ministerul într-un comunicat.
Juriul Europa Nostra a subliniat, în motivarea deciziei, contribuția esențială adusă de doamna Varvara Buzilă „la salvgardarea patrimoniului cultural al Moldovei – material și imaterial – în condiții adesea dificile, cu resurse instituționale limitate, îmbinând cercetarea academică și activitatea la firul ierbii, influențând politici naționale și contribuind la recunoașterea patrimoniului Moldovei la nivel internațional.”
Aplicația a fost înaintată de Asociația Gaspar, Baltasar & Melchior / Școala de la Piscu (România), câștigătoare a Premiului Europa Nostra în 2022.
Ceremonia oficială de decernare a premiilor va avea loc în cadrul Summitului Patrimoniului Cultural European, organizat de Europa Nostra și Uniunea Europeană, în perioada 12–14 octombrie 2025, la Bruxelles.
„Această recunoaștere europeană reprezintă o dovadă a valorii excepționale a patrimoniului cultural al Republicii Moldova și a contribuției specialiștilor noștri la consolidarea identității culturale europene”, mai menționează Ministerul Culturii.
Premiile Europa Nostra constituie cea mai înaltă distincție europeană în domeniul patrimoniului cultural, fiind cofinanțate de Programul Europa Creativă al Uniunii Europene. În anul 2025, 30 de laureați din 24 de țări au fost selectați de către Juriul internațional, format din experți în domeniul patrimoniului, dintr-un total de 251 de candidaturi depuse.
