realist.online

Seara-i cel mai scump. Cât plătește Moldova pentru curentul electric românesc?

Prețul cu care Republica Moldova cumpără curent electric din România diferă în funcție de oră. Cel mai scump ne costă energia electrică consumată seara – până la 351 EUR/MWh. La polul opus sunt orele de noapte, când plătim maxim 107 EUR/MWh. Informația a fost confirmată de către vicepremierul Andrei Spînu, pe 2 noiembrie.

Potrivit vicepremierului Andrei Spînu, prețul de achiziție a energiei electrice variază în funcție de oră, iar cu cât mai mult economisim în orele de vârf cu atât mai puțin achităm pentru electricitate:

  • orele de noapte: 100 – 107 EUR/MWh;
  • orele de dimineață: 140 – 274 EUR/MWh; 
  • orele de seară: 184 – 351 EUR/MWh

SA Energocom a cumpărat, pentru ziua de 3 noiembrie, de pe OPCOM 8040 MWh (65% din consumul necesar), deficitul înregistrat fiind de aproximativ de 10% de energie electrică.

Într-un interviu pentru presa de peste Prut, președinta Maia Sandu a menționat că Republica Moldova și-ar dori să cumpere mai multă energie electrică din România.

România ne furnizează anumite cantități, dar vom avea nevoie de cantități mai mari. Acest subiect l-am discutat cu domnul președinte Iohannis și cu domnul prim-ministru și ambii au promis să caute soluții. Eu cred că dacă inclusiv consumatorii din România ar face un efort pentru a economisi puțin, această cantitate economisită ar fi suficientă pentru Republica Moldova pentru ca noi să putem să depășim care este consumul estimat de energie electrică al Republicii Moldova”, a declarat Sandu.

Șefa statului a precizat că Moldova cumpără aproape 200 de megawați astăzi din România și ar trebui să mai crească puțin această cantitate.

***

Amintim că, pe 2 noiembrie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a decis majorarea tarifului la energia electrică. Pentru Premier Energy tariful a crescut de la 3,15 lei KW/h la 4,77 lei/ KW/h, fără TVA. Iar pentru FEE Nord tarifele au fost majorate de la 3,21 lei KW/h la 4,81 lei KW/h, fără TVA.

De menționat că, înainte de războiul declanșat de Rusia în țara vecină, malul drept al Nistrului achiziționa 70% din volumul necesar de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, iar 30% – din Ucraina. Problema insuficienței de energie electrică în Republica Moldova a apărut după ce Rusia a bombardat obiective de infrastructură energetică din Ucraina. Din 11 octombrie, Kievul a sistat exportul din cauza deficitului pentru propria țară. În același timp, contrar contractului cu partea moldovenească, Gazprom a redus semnificativ furnizarea de gaz pentru Republica Moldova, dând vina pe operatorul ucrainean de transport.

De cealaltă parte, „Sistemul de transport al gazelor din Ucraina” (GTSU) a negat informațiile despre lipsa posibilităţilor sale de a crește volumul tranzitului de gaze către Moldova.

Din 1 noiembrie, Moldova cumpără energie electrică la bursa din România.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Gheorghe Hajder

Gheorghe Hajder a vizitat zonele inundate din Călărași și Ungheni: anunță verificări la lacuri

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a efectuat marți, 26 mai, o vizită în zonele afectate de inundațiile din raioanele Ungheni și Călărași, produse în urma ploilor torențiale. Oficialul a anunțat controale la lacurile și iazurile din zonele vizate, pentru a verifica respectarea normelor tehnice și a măsurilor de siguranță de către administratori.

Gheorghe Hajder a menționat că, în ultimele zile, nivelul apei din lacuri a atins „cote record”. „Vorbim despre o cantitate excepțională de precipitații, un fenomen care, potrivit estimărilor, poate avea loc o dată la 100 de ani”, a spus oficialul.

Ministrul Mediului a menționat că, datorită intervenției echipelor IGSU și specialiștilor de la „Apele Moldovei”, situația a fost stabilizată, iar comunitățile au fost protejate de „consecințe care puteau fi mult mai grave”.

Însă, dincolo de forța naturii, trebuie să vorbim deschis despre responsabilitate. Proprietarii și arendașii de iazuri au obligații legale stricte: respectarea normelor tehnice de exploatare, deținerea obligatorie a pașaportului lacului și măsuri de siguranță. În perioada imediat următoare, vom verifica dacă administratorii lacurilor și-au respectat toate obligațiile tehnice și de siguranță și după caz, vom veni cu recomandări și modificări ale cadrului normativ, pentru a nu mai permite nimănui să opereze bazine acvatice fără garanții de securitate”, a subliniat Hajder.

Amintim că, pe 22 mai, în Republica Moldova au avut loc ploi torențiale, care au afectat zeci de localități, în special raioanele Ungheni și Călărași.

Intervențiile pentru înlăturarea consecințelor continuă marți, 26 mai. Salvatorii și autoritățile desfășoară lucrări de consolidare a digurilor din localitățile Bularda și Hîrbovăț, raionul Călărași, creează canale suplimentare de deversare și pregătesc saci cu nisip pentru prevenirea cedării barajelor. Totodată, din motive de siguranță, circulația în zona podului de sub calea ferată din Strășeni rămâne temporar restricționată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: