realist.online

Seara-i cel mai scump. Cât plătește Moldova pentru curentul electric românesc?

Prețul cu care Republica Moldova cumpără curent electric din România diferă în funcție de oră. Cel mai scump ne costă energia electrică consumată seara – până la 351 EUR/MWh. La polul opus sunt orele de noapte, când plătim maxim 107 EUR/MWh. Informația a fost confirmată de către vicepremierul Andrei Spînu, pe 2 noiembrie.

Potrivit vicepremierului Andrei Spînu, prețul de achiziție a energiei electrice variază în funcție de oră, iar cu cât mai mult economisim în orele de vârf cu atât mai puțin achităm pentru electricitate:

  • orele de noapte: 100 – 107 EUR/MWh;
  • orele de dimineață: 140 – 274 EUR/MWh; 
  • orele de seară: 184 – 351 EUR/MWh

SA Energocom a cumpărat, pentru ziua de 3 noiembrie, de pe OPCOM 8040 MWh (65% din consumul necesar), deficitul înregistrat fiind de aproximativ de 10% de energie electrică.

Într-un interviu pentru presa de peste Prut, președinta Maia Sandu a menționat că Republica Moldova și-ar dori să cumpere mai multă energie electrică din România.

„România ne furnizează anumite cantități, dar vom avea nevoie de cantități mai mari. Acest subiect l-am discutat cu domnul președinte Iohannis și cu domnul prim-ministru și ambii au promis să caute soluții. Eu cred că dacă inclusiv consumatorii din România ar face un efort pentru a economisi puțin, această cantitate economisită ar fi suficientă pentru Republica Moldova pentru ca noi să putem să depășim care este consumul estimat de energie electrică al Republicii Moldova”, a declarat Sandu.

Șefa statului a precizat că Moldova cumpără aproape 200 de megawați astăzi din România și ar trebui să mai crească puțin această cantitate.

***

Amintim că, pe 2 noiembrie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a decis majorarea tarifului la energia electrică. Pentru Premier Energy tariful a crescut de la 3,15 lei KW/h la 4,77 lei/ KW/h, fără TVA. Iar pentru FEE Nord tarifele au fost majorate de la 3,21 lei KW/h la 4,81 lei KW/h, fără TVA.

De menționat că, înainte de războiul declanșat de Rusia în țara vecină, malul drept al Nistrului achiziționa 70% din volumul necesar de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, iar 30% – din Ucraina. Problema insuficienței de energie electrică în Republica Moldova a apărut după ce Rusia a bombardat obiective de infrastructură energetică din Ucraina. Din 11 octombrie, Kievul a sistat exportul din cauza deficitului pentru propria țară. În același timp, contrar contractului cu partea moldovenească, Gazprom a redus semnificativ furnizarea de gaz pentru Republica Moldova, dând vina pe operatorul ucrainean de transport.

De cealaltă parte, „Sistemul de transport al gazelor din Ucraina” (GTSU) a negat informațiile despre lipsa posibilităţilor sale de a crește volumul tranzitului de gaze către Moldova.

Din 1 noiembrie, Moldova cumpără energie electrică la bursa din România.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

realitatea.md

Ministerul Apărării nu a comunicat suficient? Sandu, prima reacție la noile reguli în caz de război, propuse din 1 ianuarie

Președinta Maia Sandu susține că proiectul privind starea de război și de asediu conține prevederi standard, care se regăsesc în legislația tuturor țărilor. Potrivit șefei statului, „politicienii rău-intenționați, care se țin doar de sperierea cetățenilor, au folosit această ocazie ca să divizeze”. Pe de altă parte, președinta a menționat că Ministerul Apărării trebuia „să comunice proactiv și să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de opoziție”. Declarațiile au fost făcute pe 6 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă, ca urmare a unei întrebări adresate de NewsMaker.

„Legile cu privire la apărare au fost actualizate de curând pentru că, dacă vă amintiți, legea precedentă a fost aprobată în ’92. Era clar că este o lege depășită și, ca urmare a actualizării cadrului legislativ și normativ, Ministerul Apărării a venit și cu actualizarea acestei legi. În această lege sunt prevederi standard, care le regăsiți în legile din toate țările. Nu este nimic deosebit. Bineînțeles că trebuie să avem cadru legal și pentru situații grave. Sperăm din tot sufletul și facem tot ce putem ca să nu ajungem acolo, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să avem cadrul legal adus în ordine”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, „politicienii rău-intenționați, care se țin doar de sperierea cetățenilor, au folosit această ocazie ca să divizeze, să sperie”. „Pe de altă parte, cred că și Ministerul Apărării trebuia să comunice proactiv și să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de reprezentanți ai opoziției”, a conchis șefa statului.

Menționăm că Ministerul Apărării nu a comentat deocamdată informațiile apărute în spațiul public cu privire la proiect. În acest context, NewsMaker a solicitat o reacție din partea instituției.

***

Reamintim, secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.

Proiectul se află în etapa de consultări. Totuși, acesta a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Și liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea lui. Potrivit parlamentarului, documentul „ar pregăti Moldova de război, după scenariul ucrainean”. Solicitat de NM, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, l-a îndemnat pe Dodon „să renunțe la sperietori”. Între timp, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului. Premierul Vasile Tofan a apărat proiectul, menționând că fiecare țară are un cadru legal care reglementează instituirea stării de război sau de asediu.

Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: