romania-insider.com

Securitatea Republicii Moldova, inclusă în Declarația comună a miniștrilor Apărării țărilor NATO: „Vom coopera strâns pentru a sprijini partenerii noștri din regiune”

Miniştrii Apărării din formatul Bucureşti 9 (B9) au semnat, miercuri, 18 septembrie, la Bucureşti, o Declaraţie comună în care au subliniat importanţa consolidării industriei de apărare şi a existenţei unui sistem de apărare aeriană comun. În document a fost inclus și un punct care se referă la securitatea națională a Republicii Moldova. Miniștrii din România, Bulgaria, Estonia, Cehia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria s-au reunit la Palatul Parlamentului din capitala României.

În ceea ce priveşte Republica Moldova, participanţii la reuniune au decis că aceasta trebuie sprijinită să intre în Uniunea Europeană, deoarece acest lucru ar spori securitatea regiunii Mării Negre şi a Europei de Est.

„Rămânem angajați să dezvoltăm răspunsul nostru colectiv și individual la toate tipurile de amenințări la adresa securității și stabilității noastre. De asemenea, vom coopera strâns pentru a sprijini partenerii noștri din regiune, care sunt cei mai expuși încercărilor de destabilizare ale Rusiei, precum Republica Moldova. Consolidarea capacității și rezilienței lor de apărare este relevantă pentru securitatea întregii zone euro-atlantice”, se menționează în punctul 12 din Declarație.

Totodată, oficialii au discutat despre incidentele cu drone ruse care au survolat spațiul aerian și au căzut pe teritoriul țărilor NATO. La punctul șase din document se menționează:

„Avem nevoie de un răspuns colectiv în cadrul NATO la provocările prezentate de armele şi tehnologiile moderne, inclusiv prin creşterea capacităţilor noastre de a detecta, identifica şi, dacă este necesar, interceptarea obiectelor care zboară la altitudine mică. În plus, trebuie să depunem eforturi pentru a consolida apărarea globală integrată aeriană şi antirachetă (IAMD) a NATO, inclusiv prin implementarea rapidă a modelului de rotaţie IAMD convenit. În plus, sprijinim iniţiativele de utilizare a tuturor oportunităţilor şi resurselor disponibile în cadrul UE şi NATO pentru a creşte capacităţile europene de apărare aeriană şi antirachetă”.

În ceea ce priveşte apărarea colectivă, miniştrii Apărării din B9 au mai stabilit continuarea acţiunilor pentru impulsionarea proiectelor de infrastructură, pentru dezvoltarea coridoarelor de mobilitate militară menite „să asigure desfăşurarea rapidă a forţelor şi capabilităţilor aliate pentru întregul Flanc Estic”.

Organizația B9 a fost înființată în anul 2015, la București, și reunește nouă țări din estul și centrul Europei care sunt membre NATO: România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.





Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

PAS planifică sancțiuni pentru negarea deportărilor staliniste, după ce deputații comuniști au refuzat să se ridice pentru un minut de reculegere. Reacția PCRM

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că va propune sancționarea prin lege a celor care neagă atrocitățile regimului stalinist, deportările și crimele comise împotriva populației Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut pe 12 iunie, în cadrul inaugurării expoziției de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică”. Igor Grosu s-a declarat indignat că deputații comuniști au refuzat să se ridice în picioare pentru a onora printr-un minut de reculegere victimele deportărilor, la ședința Parlamentului din 11 iunie. Contactată de NewsMaker, președinta PCRM, Diana Caraman, a respins acuzațiile, declarând că comuniștii nu neagă victimele deportărilor și a acuzat PAS că folosește subiectul în scopuri propagandistice.

„Am constatat cu tristețe că noi trebuie să corectăm un lucru. Și noi o să o facem tare repede — sancționarea celor care neagă atrocitățile regimului stalinist, familiei, deportările să fie inclus în legislația Republicii Moldova. Așa cum există prevedere de felul ăsta pentru alte atrocități care le-au comis alte regimuri totalitare pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Grosu.

Președintele Parlamentului și-a exprimat indignarea față de comportamentul unor aleși ai poporului care au rămas jos în timpul minutului de reculegere.

Mare mi-a fost supărarea și, cu tristețe, mai mult a fost o supărare, că chiar unii din aleșii poporului au stat fără niciun simț. Cred că ăsta e un sentiment pe care îl împărtășim noi toți cei care avem bunul simț, educația de acasă și respectul pentru buneii noștri”, a spus Grosu.

Precizăm că ieri, deputații au susținut un minut de reculegere în memoria victimelor deportărilor staliniste. S-au ridicat în picioare toți deputații cu excepția celor din Partidul Comuniștilor.

Președinta PCRM, Diana Caraman, a respins acuzațiile lui Grosu, declarând că comuniștii nu neagă victimele deportărilor, însă acuză PAS că falsifică istoria și folosește subiectul în scopuri politice.

Noi nu negăm victimele deportărilor, dar suntem împotriva falsificării istoriei, a valorizării regimului lui Antonescu și împotriva faptului că acest lucru să fie folosit în scopuri propagandistice de către PAS și Igor Grosu. Sancțiunile sunt o obișnuință a PAS, să pedepsească oamenii pentru opinia lor”, a declarat Caraman.

Amintim că Moldova marchează pe 12, 85 de ani de la deportările din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când regimul stalinist a declanșat primul val de deportări în masă din Basarabia. Cu acest prilej, la Chișinău și Bălți a fost deschisă expoziția de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”, care poate fi vizitată până pe 6 iulie 2026, în intervalul orar 09:00—21:00.

Expoziția reconstituie, prin documente, fotografii, obiecte de epocă și mărturii, suferința familiilor deportate, incluzând și Marea Teroare din RASS Moldovenească din 1937—1938, represiunea din anii 1953—1989 și foametea din 1946—1947 ca metodă a terorii de stat sovietice în Basarabia și Transnistria.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: