Cornelia Cozonac/Facebook

Șeful Serviciului Vamal, despre cozile interminabile: „Problema nu este de o zi sau de o săptămână”

Cozi kilometrice s-au format pe parcursul ultimelor zile, la mai multe puncte vamale din Republica Moldova, din cauza nefuncționării sistemului informațional român, lipsei de personal în România, dar și infrastructurii din preajma posturilor vamale din țara noastră. Precizările au fost făcute de directorul Serviciului Vamal, Igor Talmazan, în cadrul ediției din 6 iunie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Ce se întâmplă în vămi nu este de o zi sau de o săptămână, este deja de la începutul războiului, de atunci s-au format aceste cozi în vamă. Pur și simplu, problema s-a accentuat în ultimul weekend. A căzut sistemul informațional din partea română și practic, s-au blocat aceste vămi. Dacă vama română nu a activat practic undeva 30 de ore și de exemplu, postul vamal Leușeni procesează în jur de 250 de camioane per zi în medie, la un simplu calcul, vedem că s-au format cozi de 7-8 km, care se atestă atât la Sculeni, cât și la Leușeni și în special, la Giurgiulești”, a declarat Igor Talmazan.

Potrivit acestuia, s-au luat măsuri pentru a fluidiza trecerile și nu există probleme de comunicare cu România. Însă problema nu este ușor de soluționat.

„Indiferent de ce măsuri de fluidizare am face noi pe partea RM, în situația în care nu pot trece podul tehnic, deja ele sunt egale cu zero. Imediat ce s-a început acest război, am dispus diferite măsuri pentru a accelera cumva procesul de facilitare a trecerii mijloacelor de transport. Dacă până la începerea războiului, trecerea prin România era asigurată prin trei puncte vamale: Giurgiulești, Sculeni, Leușeni, atunci la moment, sunt deja cinci posturi vamale”, a menționat șeful Serviciului Vamal.

Probleme există și în ceea ce privește sincronizarea capacităților posturilor vamale, dar și infrastructura din RM.

La noi, capacitatea de efectuare a operațiunilor posturilor vamale este mai mare decât în partea română. Personalul vamal este mult mai mic decât în RM. La moment, noi am transferat mai multe persoane în posturile vamale, dar nu este necesar, întrucât oricum este blocat podul. Este vorba de infrastructura atât a posturilor vamale, cât și în adiacența posturilor vamale. Noi nu avem parcări, unde conducătorii auto ar putea staționa și în acest timp, nu ar fi nevoie să se deplaseze la fiecare mișcare  de mijloc de transport”, a adăugat Talmazan.

Amintim că peste 200 de camioane au fost nevoite să aștepte ore în șir la vama Albița, sâmbătă, după ce patru posturi vamale din România și-au sistat activitatea.

Iar pe 2 iunie, un şofer de TIR, cetăţean al Republicii Moldova în vârstă de 62 de ani, care a aşteptat aproape 20 de ore să treacă graniţa cu România, a murit.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Nu pot fi puse în aceeași oală”: ANSA explică cum a ajuns pe rafturi „unt de 82,5%” cu grăsimi vegetale

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a venit cu precizări după ce, în spațiul online, au apărut acuzații privind vânzarea unor produse prezentate ca unt, dar care conțin în mare parte grăsimi vegetale. Autoritatea atrage atenția că untul, margarina și spread-urile sunt categorii distincte de produse, iar etichetarea și plasarea lor la raft trebuie să permită consumatorului să facă o alegere informată.

Ce a stârnit reacțiile

Adrian Solomon, un consumator, a atras atenția, printr-o postare amplă pe rețelele sociale, asupra modului în care unele produse alimentare sunt etichetate și prezentate în magazine, susținând că acestea pot induce în eroare cumpărătorii.

Este vorba despre un produs expus în vitrinele destinate untului, ambalat și promovat vizual ca atare, dar care, potrivit listei de ingrediente, conține preponderent grăsimi vegetale, nu grăsimi din lapte. Bărbatul afirmă că această practică profită de graba și neatenția consumatorilor.

„Pe față scrie mare: «82,5% grăsime» – exact cât are untul adevărat. Sună bine, nu? Doar că, atunci când citești ingredientele, apare surpriza: 82,5% grăsime totală, din care 66% sunt grăsimi vegetale. Consumatorul grăbit vede procentul de 82,5%, îl asociază automat cu untul și îl pune în coș. Producătorul profită de neatenția oamenilor, creează confuzie intenționată și te face să plătești preț de unt pe un produs cu multă grăsime vegetală”, a relatat Solomon.

În mesajul său, Adrian Solomon ridică și semne de întrebare cu privire la controalele efectuate de autorități, întrebându-se cum astfel de etichete ajung pe piață fără obiecții.

„Untul adevărat înseamnă grăsimi din lapte, nu din plante. Dacă apar grăsimi vegetale în proporție mare, nu mai vorbim de unt, ci de un amestec, așa cum scrie, de altfel, și pe ambalaj, dar foarte mărunt. Sfat simplu: nu vă uitați doar la procentul mare de grăsimi de pe față. Citiți lista de ingrediente, sursa grăsimilor – lapte sau vegetal – și denumirea legală a produsului, nu doar ce sugerează ambalajul. Sunt sigur că mulți oameni cumpără așa ceva crezând că iau unt, la fel cum am crezut și eu”, a conchis Adrian Solomon.

Reacția ANSA

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor subliniază că etichetarea și prezentarea la raft a produselor alimentare trebuie să fie corecte, lizibile și să nu inducă în eroare consumatorii.

Autoritatea recunoaște că similitudinile vizuale dintre ambalajele de unt, margarină și diverse spread-uri pot crea confuzie, mai ales atunci când informațiile esențiale despre compoziția produsului sunt greu de observat.

„Untul, margarina și spread-urile nu pot fi puse „în aceeași oală”! Deși produsele compuse cu adaosuri de grăsimi vegetale nu sunt interzise și sunt sigure pentru consum (atât timp cât respectă normele legale), ele sunt categorii distincte. Untul este un aliment de origine animală, produs din smântână sau lapte, în timp ce spread-urile și margarinele au compoziții diferite, pe bază de grasimi vegetale, iar consumatorul are dreptul să știe exact ce cumpără!”, a accentuat instituția.

Potrivit Agenției, legislația interzice explicit practicile care pot induce în eroare cumpărătorul.

„Este strict interzisă atribuirea de proprietăți pe care produsul nu le are, sugerarea unor caracteristici speciale care sunt, de fapt, comune tuturor produselor similare, sau inducerea ideii că un produs conține ingrediente precum laptele ori smântâna, atunci când acestea au fost înlocuite cu grăsimi vegetale. Separarea la raft nu este o recomandare, ci o obligație legală”, precizează ANSA.

ANSA subliniază că alegerea finală a produselor rămâne la latitudinea consumatorului, însă această alegere trebuie să fie una informată. În acest context, instituția încurajează cetățenii să acorde atenție etichetelor și să sprijine producătorii locali.

În cazul depistării unor neconformități, consumatorii sunt îndemnați să depună o petiție la ANSA sau să apeleze Call Center-ul Agenției.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: