Cornelia Cozonac/Facebook

Șeful Serviciului Vamal, despre cozile interminabile: „Problema nu este de o zi sau de o săptămână”

Cozi kilometrice s-au format pe parcursul ultimelor zile, la mai multe puncte vamale din Republica Moldova, din cauza nefuncționării sistemului informațional român, lipsei de personal în România, dar și infrastructurii din preajma posturilor vamale din țara noastră. Precizările au fost făcute de directorul Serviciului Vamal, Igor Talmazan, în cadrul ediției din 6 iunie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Ce se întâmplă în vămi nu este de o zi sau de o săptămână, este deja de la începutul războiului, de atunci s-au format aceste cozi în vamă. Pur și simplu, problema s-a accentuat în ultimul weekend. A căzut sistemul informațional din partea română și practic, s-au blocat aceste vămi. Dacă vama română nu a activat practic undeva 30 de ore și de exemplu, postul vamal Leușeni procesează în jur de 250 de camioane per zi în medie, la un simplu calcul, vedem că s-au format cozi de 7-8 km, care se atestă atât la Sculeni, cât și la Leușeni și în special, la Giurgiulești”, a declarat Igor Talmazan.

Potrivit acestuia, s-au luat măsuri pentru a fluidiza trecerile și nu există probleme de comunicare cu România. Însă problema nu este ușor de soluționat.

„Indiferent de ce măsuri de fluidizare am face noi pe partea RM, în situația în care nu pot trece podul tehnic, deja ele sunt egale cu zero. Imediat ce s-a început acest război, am dispus diferite măsuri pentru a accelera cumva procesul de facilitare a trecerii mijloacelor de transport. Dacă până la începerea războiului, trecerea prin România era asigurată prin trei puncte vamale: Giurgiulești, Sculeni, Leușeni, atunci la moment, sunt deja cinci posturi vamale”, a menționat șeful Serviciului Vamal.

Probleme există și în ceea ce privește sincronizarea capacităților posturilor vamale, dar și infrastructura din RM.

La noi, capacitatea de efectuare a operațiunilor posturilor vamale este mai mare decât în partea română. Personalul vamal este mult mai mic decât în RM. La moment, noi am transferat mai multe persoane în posturile vamale, dar nu este necesar, întrucât oricum este blocat podul. Este vorba de infrastructura atât a posturilor vamale, cât și în adiacența posturilor vamale. Noi nu avem parcări, unde conducătorii auto ar putea staționa și în acest timp, nu ar fi nevoie să se deplaseze la fiecare mișcare  de mijloc de transport”, a adăugat Talmazan.

Amintim că peste 200 de camioane au fost nevoite să aștepte ore în șir la vama Albița, sâmbătă, după ce patru posturi vamale din România și-au sistat activitatea.

Iar pe 2 iunie, un şofer de TIR, cetăţean al Republicii Moldova în vârstă de 62 de ani, care a aşteptat aproape 20 de ore să treacă graniţa cu România, a murit.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Reacția Moscovei la planul lui Macron și Starmer de a trimite trupe în Ucraina: „vor fi considerate ținte militare legitime pentru Rusia”

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse avertizează că desfășurarea trupelor occidentale și a infrastructurii militare pe teritoriul Ucrainei va fi considerată o intervenție străină, reprezentând o amenințare directă la adresa securității Rusiei și a Europei. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Reacția Moscovei vine la două zile după ce, la Paris, membrii coaliției conduse de Franța și Marea Britanie au semnat împreună cu autoritățile de la Kiev o declarație privind „garanții de securitate durabile” pentru Ucraina după încetarea ostilităților.

„Desfășurarea pe teritoriul Ucrainei a unităților militare, obiectivelor militare, depozitelor și a altor elemente de infrastructură ale statelor occidentale va fi calificată drept intervenție străină. Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a spus Zaharova.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, mai avertizează că astfel de acțiuni vor avea consecințe grave.

„Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a adăugat ea.

În același timp, Moscova păstrează aceiași retorică privind încheirea războiului din Ucraina. Maria Zaharova mai spune că o soluție pașnică ar fi posibilă doar prin eliminarea cauzelor profunde ale conflictului, revenirea Ucrainei la un statut neutru și nealiniat, demilitarizarea și „denazificarea” acesteia, respectarea drepturilor lingvistice, culturale și religioase ale populației, precum și recunoașterea realităților teritoriale actuale.

Amintim că pe 6 ianuarie, liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina s-au reunit la Paris pentru un summit de pace, în cadrul căruia au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru Ucraina după încheierea invaziei ruse.

Documentul, denumit „Declarația de la Paris”, stabilește principalele componente ale acestor garanții, inclusiv: crearea unui sistem de monitorizare a armistițiului sub conducerea SUA, continuarea sprijinului militar și dotarea cu armament a armatei ucrainene, desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încetarea războiului și angajamente juridice pentru sprijinirea țării în cazul unei noi agresiuni.

În același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat o declarație care detaliază desfășurarea forțelor multinaționale pe teritoriul Ucrainei, ca parte a garanțiilor de securitate. Potrivit lui Starmer, aceste trupe vor asigura securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și vor consolida forțele armate ale Ucrainei pe termen lung.

Președintele Zelenski a apreciat acordul ca fiind „foarte concret”, iar emisarul american Steve Witkoff a menționat că s-au înregistrat „progrese semnificative” privind garanțiile de securitate și planul de reconstrucție a Ucrainei. Summit-ul a reunit 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre alții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: