Șeful SIS, discuții despre alegeri cu ușile închise, la Comrat. Constantinov: „Greșeli apar”

Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a avut pe 23 octombrie o serie de discuții la Comrat cu conducerea autonomiei găgăuze. Acestea ar fi vizat, printre altele, organizarea viitoarelor alegeri în Adunarea Populară și dialogul dintre Comrat și Chișinău, scrie presa locală. Întâlnirea a avut loc în prima jumătate a zilei, iar Musteața a refuzat să facă declarații publice imediat după discuții.


În urma vizitei șefului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață, Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat o dispoziție prin care a aprobat componența reprezentanților săi în grupul de lucru pentru asigurarea funcționalității regiunii, a anunțat președintele instituției, Dmitri Constantinov.

„Vom proceda așa cum face întreaga populație majoritară. Găgăuzia votează ușor diferit, dar asta nu înseamnă că vom merge pe altă cale. În orice caz, vom acționa împreună cu toți locuitorii republicii noastre. Serviciul de securitate a fost interesat și de grupul de lucru, care fusese suspendat la un moment dat. Pentru claritate, grupul de lucru a fost deja creat prin dispoziția mea. Sunt sigur că acum, odată cu apariția unor forțe noi în Parlament, va exista un dialog constructiv”, a spus Constatinov într-un interviu pentru presa locală.


Dmitri Constantinov a mai spus că principalul punct de discuție a fost crearea autorității electorale a Găgăuziei, proces care s-a blocat din cauza unor litigii judiciare. Din acest motiv, alegerile pentru deputații Adunării Populare nu vor avea loc mai devreme de martie 2026.


„Serviciul de securitate a dorit să afle situația din Găgăuzia, pentru că trebuie să cunoască totul, inclusiv starea de spirit după alegeri. Alegerile s-au încheiat și nu are rost să discutăm despre modul în care s-au desfășurat. Greșeli apar în toate alegerile, însă după alegeri lumea se reunește și urmează drumul indicat de majoritate”, a mai declarat Constantinov.


Potrivit lui Constantinov, după ce Curtea Supremă de Justiție va pronunța o decizie pe 26 noiembrie, se va putea forma un nou consiliu electoral, care va avea nevoie de aproximativ trei luni pentru a începe activitatea efectivă. De asemenea, a precizat că este personal împotriva ideii unei autorități electorale permanente, însă autoritățile centrale insistă asupra existenței acestuia.


Șeful Adunării Populare a mai afirmat că dialogul și cooperarea cu autoritățile centrale sunt esențiale pentru bunăstarea regiunii:


„Fără dialog nu vom reuși nimic. Suntem cu toții o singură țară și ne simțim la fel ca orice alt cetățean al republicii. Nu avem alt pământ în lume; ne simțim acasă în Moldova și respectăm această țară”, a mai spus acesta.

Este de menționat că mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei expiră pe 12 noiembrie — dată la care, acum patru ani, a avut loc ședința de constituire a legislativului local. Potrivit Statutului Găgăuziei (echivalentul Constituției), alegerile pentru noua Adunare Populară trebuie organizate în prima duminică după expirarea mandatului precedent. Prin urmare, scrutinul ar trebui să aibă loc pe 16 noiembrie. Data este aprobată de Adunarea Populară, însă acest lucru nu s-a întâmplat până acum, deși termenul limită a fost 16 septembrie — cu cel puțin 60 de zile înainte de alegeri.

Adunarea Populară a Găgăuziei este formată din 35 de deputați. Alegerile se desfășoară pe circumscripții uninominale: autonomia este împărțită în 35 de circumscripții electorale, iar din fiecare este ales câte un candidat. Dacă niciun candidat dintr-o circumscripție nu obține mai mult de 50% din voturile alegătorilor, în acea circumscripție se organizează turul doi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zn.ua

Noi tensiuni comerciale între Washington și Ottawa. Trump impune taxe de 50% pentru importuri din Canada

Statele Unite ale Americii au impus, în noaptea de 21 spre 22 august, taxe vamale de 50% pentru mai multe categorii de produse importate din Canada, în valoare totală de aproximativ 20 de miliarde de dolari. Potrivit AFP, măsura va afecta circa 5,5% din exporturile canadiene către piața americană. Noile tarife au intrat în vigoare după ce Washingtonul și Ottawa nu au reușit să ajungă la un nou acord comercial în cadrul unor negocieri desfășurate timp de trei zile în capitala SUA.

Canada a fost reprezentată la discuții de ministrul responsabil pentru relațiile comerciale cu Statele Unite, Dominic LeBlanc, iar partea americană de reprezentantul pentru comerț, Jamieson Greer. După încheierea negocierilor din 21 august, Greer a declarat, în cadrul unui briefing la Casa Albă, că „Canada a refuzat să finalizeze acordul comercial în condițiile convenite la începutul acestei săptămâni”.

Potrivit BBC, Washingtonul era dispus să reducă taxele pentru oțelul și aluminiul canadian de la 50% la 25%, iar pentru automobile de la 25% la 15%. În schimb, Ottawa ar fi trebuit să permită din nou comercializarea băuturilor alcoolice americane pe piața canadiană.

Reuters, citând un oficial de rang înalt din administrația președintelui Donald Trump, scrie că oferta americană ar fi oferit Canadei cele mai avantajoase condiții tarifare dintre toți marii exportatori care livrează produse pe piața SUA. Totuși, autoritățile canadiene au cerut concesii suplimentare, inclusiv reduceri mai mari ale taxelor pentru oțel, aluminiu, automobile și cherestea. Același oficial a precizat că, după intrarea în vigoare a noilor tarife, nu este prevăzută reluarea negocierilor.

Mark Carney: Modificările propuse de SUA au fost „nedrepte”

Pe 21 august, după eșecul negocierilor, dar înainte ca noile taxe să intre în vigoare, premierul canadian Mark Carney a reacționat printr-o declarație publică. El a afirmat că, în ultimele săptămâni, Canada a înregistrat „progrese importante” în cadrul discuțiilor cu Statele Unite, însă acestea nu au fost suficiente pentru a obține rezultatul dorit.

În această seară am decis să suspend negocierile comerciale cu Statele Unite și le-am cerut negociatorilor canadieni să revină la Ottawa. Modificările introduse de partea americană în ultimul moment au fost nedrepte, contrare principiilor economiei de piață și au ridicat semne de întrebare privind fiabilitatea oricărui acord”, a declarat Carney, transmite DW.

Premierul canadian estimează că noile taxe americane vor afecta produse canadiene în valoare de aproximativ 28 de miliarde de dolari. „Canada va răspunde dolar pentru dolar pentru a-și proteja lucrătorii și companiile”, a adăugat acesta.

Trump amenința cu taxe vamale încă din iulie

Donald Trump a semnat pe 20 iulie ordinele executive care prevedeau introducerea unor taxe suplimentare pentru mai multe produse canadiene. Liderul de la Casa Albă a justificat măsura prin ceea ce a numit „tratamentul discriminatoriu” aplicat de autoritățile canadiene băuturilor alcoolice, automobilelor și produselor lactate din Statele Unite.

Tarifele urmau să intre în vigoare pe 19 august, însă, cu puțin timp înainte de expirarea termenului, Trump a decis să amâne aplicarea lor cu trei zile, invocând progresele înregistrate la negocieri. Potrivit acestuia, una dintre înțelegerile preliminare dintre cele două părți viza reluarea proiectului conductei Keystone XL, destinată transportului de petrol din Canada către Statele Unite. Proiectul fusese abandonat în timpul administrației fostului președinte Joe Biden.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: