noi.md

Senatul de la Roma a ratificat cu lună mai devreme Acordul de securitate socială dintre R. Moldova și Italia

Senatul italian a ratificat pe 5 martie Acordul de securitate socială dintre Republica Moldova și Italia. Anunțul a fost făcut într-un comunicat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS), care a precizat că procedura a avut loc cu o lună mai devreme decât se planifica inițial.

Potrivit MMPS, după aprobarea Acordului de către Senatul italian, documentul va fi transmis spre ratificare finală în Camera Deputaților, unde se așteaptă o procedură „rapidă”.

Votul din Senatul italian ne aduce un pas mai aproape de implementarea acordului bilateral în domeniul securității sociale. Asta înseamnă beneficii concrete și o protecție socială sporită pentru cetățenii noștri. Mulțumesc prietenilor italieni pentru acest gest de solidaritate și sprijin!” a declarat Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.

Acordul de securitate socială dintre Republica Moldova și Italia va permite cumularea perioadelor de contribuție din ambele țări, facilitând accesul cetățenilor moldoveni la pensii și alte prestații sociale. De asemenea, va elimina necesitatea deplasărilor în Italia pentru depunerea cererilor de pensie și va asigura plata pensiilor direct în Republica Moldova fără costuri suplimentare.

Acordul reglementează o gamă largă de prestații sociale, precum pensia pentru limită de vârstă, pensia de dizabilitate survenită în urma unei boli sau a unui accident de muncă, pensia de urmaș.

Parlamentul de la Chișinău a ratificat Acordul de securitate cocială dintre Republica Moldova și Italia pe 28 noiembrie 2024, după ce documentul a fost semnat la Roma pe 31 octombrie 2024. După finalizarea procedurilor în Italia, Acordul va intra în vigoare.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Resursele statului, folosite în perioada electorală? Promo-LEX semnalează abuzuri admise de PAS

Deși campania electorală oficială pentru alegerile parlamentare începe abia pe 29 august, activitățile de promovare cu tentă electorală au demarat mult mai devreme, arată un raport al Misiunii de Observare Promo-LEX. Organizația a identificat cel puțin 40 de cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative, majoritatea vizând Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

Promo-LEX a semnalat în raport 30 de cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative de PAS, implicând angajați publici în timpul orelor de muncă și autorități locale implicate în activități cu tentă electorală. „Miniștrii-candidați PAS au promovat partidul prin deplasări oficiale în teritoriu, afectând echitatea procesului electoral și separarea între partid și stat”, susține organizația.

Observatorii au documentat cel puțin 40 de situații de acest fel, dintre care 30 implică PAS, prin folosirea angajaților publici în timpul orelor de muncă și prin implicarea autorităților locale în activități cu tentă electorală. Promo-LEX atrage atenția că miniștrii-candidați ai PAS au folosit deplasările oficiale în teritoriu pentru a promova partidul, afectând astfel echitatea procesului electoral și principiul separării dintre stat și formațiuni politice.

În raport se menționează, de asemenea, că în perioada monitorizată au fost identificate cel puțin 2.339 de activități de promovare electorală prematură, cele mai multe fiind organizate de Blocul Electoral Patriotic și PAS.

„Situația descrisă sugerează că cheltuielile reale pentru promovare electorală vor depăși semnificativ sumele care urmează a fi declarate de concurenții electorali în următoarele 30 de zile de campanie”, subliniază organizația.

Promo-LEX a semnalat și cazuri de potențială corupere a alegătorilor: două vizând PPDA și câte unul pentru Blocul Electoral Patriotic, Blocul Politic Victorie și PSDE. Totodată, observatorii au raportat implicarea „părților terțe” în campanii de promovare sau denigrare, fără reglementări clare privind cheltuielile.

În ceea ce privește finanțarea campaniei, doar trei dintre cei 21 de candidați independenți și-au constituit grupuri de inițiativă, iar doar Andrei Năstase și-a desemnat trezorier. Acesta a depășit plafonul legal de cheltuieli și a fost obligat să transfere la bugetul de stat 115.577 lei, dintre care o bună parte au fost pentru activitatea de voluntariat a membrilor grupului de inițiativă.

Raportul atrage atenția și asupra fenomenului discursului de ură. În perioada 21 iulie – 19 august au fost documentate 233 de cazuri de discurs de ură, 162 în context electoral, vizând politicieni, femei și persoane LGBT, pe criterii politice, profesionale sau de orientare sexuală, fenomen mai grav decât în 2021.

Discursurile au fost propagate de Igor Dodon, Victoria Furtună și Vasile Costiuc, incluzând instigare la violență, discriminare și amenințări directe, precizează organizația.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: