agora.md

Sentința e mai scumpă decât banii. Nadejda Coptu, despre dosarul pedagogilor turci și principalul secret al Moldovei

Câte 25 mii de euro va achita Moldova familiilor a doi profesori turci care acum doi ani, au fost transmiși ilegal în închisorile din Turcia. De data aceasta, nu a fost nevoie de o decizie a CEDO – părțile s-au înțeles pe cale amiabilă. Deci, pentru fărădelegile autorităților, ale unor politicieni și funcționari concreți, ne-am răsplătit noi. Iar adevărul e că așa și nu ne-a mai povestit nimeni, ce s-a întâmplat atunci, iar mulți participanți la acele fărădelegi pur și simplu au revenit în funcțiile lor.

Anul trecut, CEDO a obligat Moldova să achite aceeași sumă – 25 mii de euro – altor cinci familii ale profesorilor. Atunci, Moldova a fost declarată vinovată de expulzarea profesorilor turci. Judecătorii au subliniat în mod special rolul SIS și al Biroului Migrație și Azil în cele întâmplate. Acest lucru este evident pentru magistrații de la CEDO, dar nu și pentru organele de drept din Moldova.

În Moldova, în dosarul despre expulzarea profesorilor turci este un singur acuzat – fostul director al SIS, Vasile Botnari (pentru care, apropo, s-a găsit acum un loc în guvern). Documentele despre încetarea urmăririi penale a celorlate persoane vizate în dosar nu au fost făcute publice. Jurnaliștilor nu le-a fost permis să asiste la ședințele de judecată. Cetățenii Moldovei au aflat despre multe detalii ale cazului doar din decizia CEDO.

Toți fac trimitere la un anumit secret de stat despre care știu toți, dar pe care încă încearcă cumva să-l ascundă. Nu mai e niciun secret că întregul sistem de stat și cel de drept, la fel ca și organele securității de stat din Moldova sunt putrede din rădăcină. La fel ca și faptul că, la sunetul sau comanda cuiva, în Moldova se poate pur și simplu să fie distrusă soarta oamenilor. Și chiar și peste atâția ani de „guvernare nouă”, nimeni nu va răspunde pentru aceasta. Iar societatea, cu timpul, va uita.

De fiecare dată când scriu despre acest caz, în fața ochilor îmi apare imaginea: o sală de judecată ticsită, o judecătoare mulțumită face schimb de glume cu reprezentanții SIS și cei ai Biroului Migrație și Azil, iar între ei stă o femeie care privește în podea și încearcă să-și rețină lacrimile. Într-un astfel de regim a fost examinată cauza civilă a soțiilor profesorilor turci, care au încercat să conteste refuzul Biroului de a oferi azil în Moldova pentru soții lor.

Femeia care își reține lacrimile este Galina Tufekci, soția unuia dintre profesorii răpiți. Noi ieșim din sala de judecată și ea începe să plângă. Încerc să aleg niște cuvinte și să spun că îmi pare rău. Dar niciun fel de cuvinte nu sunt potrivite. Doar o îmbrățișez, pentru că este unicul lucru pe care îl pot face.

Ce simte această femeie acum? Când opoziția, ajunsă la guvernare, organizează cu ușile închise audieri „publice” despre circumstanțele în care au fost răpiți soțul ei și colegii acestuia? Ce simte ea când află că funcționara, care a semnat retroactiv refuzul de acordare a azilului pentru soțul ei, a revenit la conducerea Biroului Migrație și Azil? Când ea nu este lăsată la ședința de judecată, deoarece cauzele și consecințele răpirii soțului ei constituie o taină de stat, la care nici ea, nici noi nu avem acces.

Nu e rău că după schimbarea a trei guverne și după decizia CEDO, autoritățile au hotărât să plătească benevol prejudicii familiilor celor răpiți. Însă acest lucru este insuficient. În pofida tuturor promisiunilor, oamenii încă nu știu exact ce s-a întâmplat atunci. În schimb, sunt numeroase întrebări. Să fie oare un singur om vinovat de modul în care a funcționat un sistem întreg? Care este responsabilitatea – juridică, politică, morală – a celor care au ocupat funcții înalte, au asistat la „ședințe secrete”, au fost la curent și au tăcut? Și continuă să tacă până în prezent.

Doar publicarea materialelor din dosar, dezvăluirea numelor și a rolurilor tuturor celor care au participat la această fărădelege (inclusiv cei care și acum ocupă funcții publice), procese de judecată deschise și sentințe reale pot deveni un semnal că viețile omenești nu pot fi călcate în picioare așa, pur și simplu. Că fărădelegea nu poate fi acoperită prin taină de stat. Că Moldova și noi toți am tras învățăminte și nu am uitat nimic.

Nadejda Coptu, reporter NM

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ucraina, gata să îl nominalizeze pe Trump la Premiul Nobel pentru Pace. Zelenski a anunțat condiția

Kievul este gata să îl nominalizeze pe președintele SUA, Donald Trump, pentru Premiul Nobel pentru Pace, a declarat președintele ucrainea, Volodimir Zelenski, pe 9 octombrie. Condiția este ca acesta să trimită rachete Tomahawk Ucrainei și să ajute la încheierea unui armistițiu cu Rusia, scrie Politico.

„În cadrul ultimei noastre întâlniri, nu am auzit un „nu”. Ceea ce am auzit a fost că lucrările vor continua la nivel tehnic și că această posibilitate va fi luată în considerare”, a declarat Zelenski jurnaliștilor din Kiev despre întâlnirea pe care a avut-o cu președintele SUA în marja Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York, la sfârșitul lunii septembrie.

„Planul de încheiere a războiului nu va fi ușor, dar este cu siguranță calea de urmat. Și dacă Trump oferă lumii – mai ales poporului ucrainean – șansa unui astfel de armistițiu, atunci da, ar trebui să fie nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace. Îl vom nominaliza în numele Ucrainei”, a declarat Zelenski.

Trump pare să fi făcut o adevărată obsesie pentru obținerea Premiului Nobel pentru Pace. Președintele SUA a făcut campanie pentru a primi distincția. El spune că „a pus capăt la şapte războaie” şi chiar l-a sunat pe ministrul norvegian al finanţelor, fostul secretar general al NATO Jens Stoltenberg, pentru a-l întreba despre candidatura sa.

Președintele SUA a comparat adesea inițiativele sale de politică externă cu recunoașterea globală de care s-a bucurat fostul președinte american Barack Obama în timpul mandatului său.

Obama a câștigat Premiul Nobel pentru Pace în 2009 „pentru eforturile sale extraordinare de consolidare a diplomației internaționale și a cooperării între popoare” – chiar dacă la acel moment se afla la putere de doar câteva luni, scrie Al Jazeera.

Precizăm că Trump a declarat luni că a luat „oarecum” o decizie cu privire la trimiterea rachetelor în Ucraina, dar a dorit să știe modul în care acestea vor fi utilizate: „Am luat o decizie, într-un fel. Cred că vreau să aflu ce fac cu ele, unde le trimit, presupun. Trebuie să pun această întrebare”, a spus Trump, adăugând că nu dorește să vadă o escaladare a situației.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avertizat miercuri, într-un briefing, că trimiterea rachetelor Tomahawk către Kiev „ar duce la o nouă etapă gravă de escaladare a crizei ucrainene… și ar provoca daune ireparabile relațiilor ruso-americane”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: