Tudor Mardei | NewsMaker

Serebrian, despre afirmația lui Krasnoselski că Ignatiev s-ar simți amenințat la Chișinău: Se ferește să ajungă la reuniuni de lucru, nu în general

Viceprim-ministrul pentru Reintegrare Oleg Serebrian a fost solicitat să comenteze declarația liderului de facto al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski că Vitali Ignatiev, responsabil de relații externe al regiunii, nu poate veni la Chișinău la întâlnirea în formatul 1+1 pentru că s-ar simți amenințat. Serebrian a spus că „nimeni nu pune în pericol delegația Tiraspolului”. „Privat, practic toți au trecut în acest răstimp pe malul drept, cu diferite ocazii. (…) Acum, după vizita lui Krasnoselski la Moscova ar fi fost ridicol să se invoce faptul că delegația Chișinăului se deplasează iarăși la Bender sau la Tiraspol pentru că pentru delegația Tiraspolului ar exista niște pericole pe malul drept”, a comunicat oficialul moldovean. 

Îmi vine foarte greu să să explic această afirmație a domnului Krasnoselski legată de faptul că domnul Ignatiev s-ar afla în pericol pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale. După cum știți nu doar domnul Ignatiev s-a ferit în ultimul un an și jumătate să ajungă la Chișinău pentru reuniuni de lucru, nu în general ci pentru reuniuni de lucru, ci și reprezentanții altor așa-zisei instituții de la Tiraspol. Deci, practic, toate reuniunile grupurilor de lucru și reuniunile în așa-zisul format 1+1 s-au desfășurat în ultima vreme la Bender sau în format online, invocându-se acest acest pretext că s-ar afla cineva dintre ei în pericol. În același timp, privat, practic toți au trecut în acest răstimp pe malul drept, cu diferite ocazii și la nevoie. Acest lucru și poate fi demonstrat. Regula acestor întrevederi în format 1+1, dar și a grupurilor de lucru, era alternanța. Deci, odată se desfășurau la misiunea OSCE din Tiraspol, o dată la misiunea OSCE din Chișinău. Noi am mers în întâmpinarea acestui moft, cum am spus, pentru că îl consider un moft efectiv”, a comunicat Serebrian.

Vicepremierul pentru Reintegrare a adăugat că „nu există niciun pericol, pentru că ei circulă pe malul drept”.

Regret acum public, regret acest lucru, că am mers în întâmpinarea acestei solicitări a Tiraspolului și am mers timp de 18 luni, tocmai în numele acestor înțelegeri, a acestui dialog, să găsim o soluție. N-a dus din păcate la nimic. Acum, ca să fiu sincer, după vizita domnului Krasnoselski la Moscova ar fi fost ridicol să se invoce faptul că delegația Chișinăului se deplasează iarăși la Bender sau la Tiraspol pentru că pentru delegația Tiraspolului ar exista niște pericole pe malul drept. Nu există niciun pericol. Nimeni nu pune în pericol delegația Tiraspolului și îi așteptăm în continuare pentru reuniuni de lucru aici, la Chișinău. Nu vom mai merge la acele soluții pe care le-am aplicat în 2023-2024. Revenim la normalitate”, a conchis Serebrian.

Viceprim-ministrul pentru Reintegrare Oleg Serebrian a declarat că autoritățile de la Chișinău au propus Tiraspolului o reuniune în format 1+1, pentru 9 ianuarie. „Tiraspolul ne spune că ne putem întâlni pe 17 ianuarie, în mod imperativ – la Tiraspol”, a adăugat Serebrian.

Pe 16 ianuarie, Chișinăul a declarat că Tiraspolul a respins propunerea. „Noi am propus fie organizarea acestei reuniuni la Chișinău, fie, în cazul în care delegația de la Tiraspol insistă că se simte în nesiguranță în capitala moldovenească, să avem o reuniune în format de videoconferință”, au declarat autoritățile. Detalii AICI.

Pe 17 ianuarie, Oleg Serebrian a menționat că „refuzul categoric al domnului Ignatiev de a da curs propunerii Chișinăului a anulat posibilitatea” de a avea o reuniune. „În mod normal nu Chișinăul trebuia să ceară o reuniune în format 1+1 pe teme umanitare. (…) Tiraspolul trebuia să o facă, era obligat să o facă”, a adăugat el. Detalii AICI.

Menționăm, înainte de aceasta – pe 15 ianuarie, liderul de facto al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski a spus că Vitali Ignatiev nu se poate deplasa la Chișinău pentru că „există amenințări la adresa siguranței sale”. Totodată, el a precizat că Serebrian refuză să se întâlnească cu Ignatiev „menționând că întâlnirea trebuie să aibă loc exclusiv la Chișinău”.

***

Recent, liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski a efectuat o vizită la Moscova. Informația, apărută inițial pe rețelele de socializare, a fost confirmată de președinta Maia Sandu pe 14 ianuarie, care a declarat că știe despre această vizită și că autoritățile încurajează soluționarea problemei din regiune, astfel încât locuitorii să aibă cât mai curând căldură, curent electric și apă. Detalii AICI. Potrivit surselor IPN, Krasnoselski a călătorit la Moscova pe cale aeriană, via Istanabul, de pe Aeroportul Internațional Chișinău în dimineața zilei de 10 ianuarie, în jurul orei 08:00. A revenit în Republica Moldova pe 14 ianuarie.

Tot pe 15 ianuarie, Krasnoselski a organizat o conferință de presă, la Tiraspol, consacrată vizitei sale la Moscova. Potrivit acestuia, principalul rezultat al vizitei este că gazele rusești vor ajunge în Transnistria. Totuși, Krasnoselski nu a precizat cum va fi livrat gazul în regiune. El a subliniat că gazele rusești vor fi suficiente pentru populația și întreprinderile din Transnistria. Detalii AICI.

Tot pe 16 ianuarie, premierul Dorin Recean a declarat că a vorbit cu liderul de facto al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski, după ce acesta a revenit de la Moscova. Potrivit lui Recean, Krasnoselski s-a întors de la Moscova „cu impresia că Moscova a hotărât problema și a oferit o soluție reală pentru gaz, or Moscova nu i-a oferit o soluție pe gaze naturale”. Detalii AICI.

***

Premierul Dorin Recean a fost întrebat pe 15 ianuarie „de ce legea în ceea ce privește separatismul nu se aplică în cazul liderului separatist care divizează țara”. Recean a declarat că Republica Moldova are „un cadru de reglementare a conflictului din stânga Nistrului și îl respectă”. Dar cel mai important, a adăugat premierul, autoritățile țării au datoria să facă ceea ce este necesar ca locuitorii regiunii transnistrene să iasă din această criză. Detalii AICI.

Amintim, în februarie 2023, deputații parlamentului Republicii Moldova au votat modificări la Codul penal, care conțin și articolul „Separatism”. Potrivit noilor prevederi, „acțiunile separatiste, comise în scopul separării unei părți a teritoriului Republicii Moldova” vor fi pedepsite cu închisoare de la doi la cinci ani. Instituția de la Tiraspol responsabilă de „relații externe” a calificat drept „un act de agresiune” adoptarea proiectului.

Ulterior, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Oazu Nantoi a declarat pentru portalul rus Kommersant, într-o discuție despre lege, care prevede sancțiuni pentru separatism, că reprezentantul Tiraspolului responsabil de „afacerile externe” ale regiunii transnistrene, Vitalii Ignatiev, „poate fi arestat, când va veni la Chișinău”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

evz.ro

Criptomonedă lansată de Șor, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile: tranzacții de peste 9 miliarde de dolari

O nouă criptomonedă creată pentru a permite plăți transfrontaliere în ciuda sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, lansată de oligarhul fugar Ilan Șor și o bancă rusă din sectorul apărării, a procesat aproximativ 9,3 miliarde de dolari pe o platformă dedicată, în doar patru luni de la lansare, scrie Financial Times.

Promovat ca prima monedă digitală legată de rubla rusească, tokenul A7A5 a fost lansat oficial în Kârgâzstan în luna februarie și are ca scop facilitarea fluxurilor financiare de amploare către și dinspre Rusia, afectate sever de restricțiile impuse de statele occidentale.

O analiză a Financial Times a portofelelor digitale conectate la Grinex, o bursă cripto înființată recent tot în Kârgâzstan, unde se tranzacționează doar A7A5, ruble și un stablecoin legat de dolar, arată că prin aceste portofele au fost mutate tokenuri A7A5 în valoare de 9,3 miliarde de dolari.

Moneda digitală susține că este garantat prin depozite în ruble la Promsvyazbank, o bancă moscovită din sectorul apărării, aflată sub sancțiuni din partea SUA, Regatului Unit și UE pentru sprijinul acordat invaziei la scară largă a Ucrainei de către Vladimir Putin. Creșterea rapidă a monedei este evidentă: în prezent există 12 miliarde de tokenuri în circulație, echivalentul a 156 de milioane de dolari, și este utilizată intens de un grup restrâns de utilizatori, ale căror transferuri zilnice depășesc în mod regulat acest volum.

Totodată, tokenul A7A5 pare a fi legat de încercările Moscovei de a folosi criptomonedele pentru a finanța campanii de influență politică în străinătate, potrivit unui raport recent al Centrului pentru Reziliență Informațională (CIR), un grup de cercetare nonprofit cu sediul la Londra.

A7, compania care a lansat inițial tokenul și care în prezent este supusă sancțiunilor britanice, este deținută majoritar de omul de afaceri Ilan Șor, potrivit registrelor corporative rusești. Șor a fugit din arest la domiciliu în Moldova în 2019, după ce a fost condamnat pentru furtul a 1 miliard de dolari în cea mai mare fraudă bancară din istoria țării.

Ulterior, Șor s-a mutat la Moscova și a obținut cetățenia rusă. Anul trecut, oamenii legii l-au acuzat pe Șor că ar fi organizat o amplă operațiune de cumpărare a voturilor la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea Moldovei la UE – acuzații pe care oligarhul fugar le-a numit „un spectacol absurd”.

În noul său raport, Centrul pentru Reziliență Informațională (CIR) a constatat că mai multe domenii web folosite în operațiuni de influență politică în Moldova aveau aceeași adresă IP cu site-urile A7 și A7A5. Șor nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Într-o declarație, A7A5 a precizat că, deși „a colaborat cu echipa tehnică a A7 în faza inițială”, în luna precedentă a „decis să se despartă complet din cauza diferențelor de viziune privind strategia de dezvoltare”.

Crearea acestei monede electronice are loc în contextul intensificării controalelor asupra tranzacțiilor legate de Rusia, pentru respectarea sancțiunilor, dar și a excluderii unor bănci rusești din rețeaua internațională SWIFT.

Directorul A7A5, Leonid Șumakov, a declarat că Kârgâzstanul a fost ales deoarece este o „jurisdicție prietenoasă, mai puțin supusă sancțiunilor”: „Nu e un secret că această jurisdicție ajută mult în prezent Rusia să facă față presiunii”.

Financial Times amintește că compania A7 a lui Șor a fost adăugată pe lista de sancțiuni a Regatului Unit în luna mai. Vorbind la un forum săptămâna trecută, oligarhul fugar a declarat că A7 creează un sistem de plăți mai amplu, diferențiat și „suficient de invulnerabil”. Acesta ar urma să includă schimburi de titluri de valoare și instrumente „nepolitizate”, precum metalele prețioase, pentru a evita supravegherea autorităților de reglementare. Criptomonedele ar reprezenta doar o direcție a acestui sistem, a spus el.

CIR (Centrul pentru Reziliență Informațională) a descoperit anunțuri de angajare publicate de A7 pentru vorbitori de chineză, experți în energie și contabili în Emiratele Arabe Unite, Kârgâzstan și regiunile ucrainene ocupate de Rusia.

Anul trecut, Șor ar fi fost implicat în discuții cu Keremet Bank din Kârgâzstan, potrivit Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al SUA, ca parte a unor planuri „de a crea un centru pentru evitarea sancțiunilor, care să permită Rusiei să plătească pentru importuri și să primească plăți pentru exporturi”. OFAC a sancționat această bancă în luna ianuarie.

Compania A7A5 nu a răspuns întrebărilor Financial Times privind Keremet Bank, Șor sau activitățile sale din Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: