Andrei Mardari / NewsMaker

Serebrian crede că Putin va menționa Transnistria, la o zi după rezoluția votată la Tiraspol: „Nu exclud că va scăpa o lacrimă”

Chișinăul este de părere că președintele rus Vladimir Putin va menționa, în discursul său anual din 29 februarie, regiunea transnistreană însă nu crede că liderul de la Kremlin va solicita autorităților ruse responsabile anexarea Transnistriei. Precizările au fost făcute de viceprim-ministrul pentru Reintegrare Oleg Serebrian. 

La emisiunea „Vocile care contează” de la Euronews România, Serebrian a fost întrebat care sunt șansele să-l auzim pe Putin, în timpul discursului său anual din fața Adunării Federale, „spunând într-o formă sau alta, adresându-se autorităților din Federația Rusă: vrem să anexăm Transnistria?”.

Nu, nu cred că va spune acest lucru. Nici nu s-a cerut. De altminteri am fost destui de calmi atunci când au apărut aceste speculații, am încercat să calmăm și opinia publică, și presa, presa internațională, și din România inclusiv. Nu am fost întotdeauna auziți. Poate că aceste mesaje alarmiste erau mai interesante”, a comunicat oficialul de la Chișinău.

Serebrian a adăugat că este „foarte posibil ca Vladimir Putin să menționeze printre altele și regiunea transnistreană”.

Nu exclud acest lucru. Foarte posibil ca el, așa cum a făcut-o recent și Lavrov, să menționeze cei 200 de mii de cetățeni ruși din regiunea transnistreană. Vreau să fac aici o paranteză ca să fie foarte clar, 90% din cetățenii regiunii transnistrene sunt cetățeni ai Republicii Moldova, deci asta este un lucru extraordinar, foarte important. Procesul de solicitare a cetățeniei moldovenești s-a accelerat după 24 februarie 2022, este clar de ce. În regiunea transnistreană, ca și în întreg teritoriul Republicii Moldova, este permisă multipla cetățenie. Deci foarte mulți au pașaport ucrainean, cum are și domnul Ignatiev – omologul meu, așa numitul ministru de externe, negociatorul șef din partea Tiraspolului în procesul de negocieri cu Chișinăul. Sunt foarte mulți cetățeni ai Federației Ruse, cetățeni polonezi, cetățeni bulgari mai puțini, cetățeni români. Cetățeni români ar fi până în 10 mii, mai mult decât cetățeni bulgari totuși. (…) Mulți sunt nedumeriți, cum pot fi 200 de mii de cetățeni ruși și trei sute și ceva mii de cetățeni moldoveni când populația regiunii transnistrene nu se ridică acum la 350 mii de locuitori. Deci asta este explicația că mulți poartă în buzunar câte trei pașapoarte. (…) Revenind la discursul care îl va avea mâine președintele rus, nu exclud că se va referi inter alia și la regiunea transnistreană, că va scăpa o lacrimă pentru suferințele pe care „le-ar avea” cetățenii din această regiune”, a precizat Serebrian.

Dar în orice caz nu cred că există șanse să spună că Federația Rusă acceptă regiunea transnistreană sau recunoaște independența regiunii transnistrene, pentru că apropo foarte multă lume nu știa că independența lor proclamată cum s-a spus acum 30 și de ani n-a fost recunoscută de nimeni până la momentul de față”, a conchis viceprim-ministrul pentru Reintegrare.

***

Pe 28 februarie, Tiraspolul a votat o rezoluție prin care i-a cerut inclusiv Federației Ruse „să apere” regiunea transnistreană, în contextul „presiunii tot mai mari din partea Republicii Moldova”. Documentul a fost aprobat de „congresul deputaților de toate nivelurile” din stânga Nistrului, la solicitarea liderului nerecunoscut al regiunii Vadim Krasnoselski. În reacție, vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian a calificat declarațiile Tiraspolului ca fiind „propagandistice”. Iar oficialii ruși au declarat că apelul regiunii transnistrene a fost recepționat și că va fi dezbătut de Duma de Stat a Rusiei.

Menționăm, înainte de „congresul deputaților de toate nivelurile” din stânga Nistrului, opozantul transnistrean Ghenadie Ciorba a spus că liderul de facto al regiunii a convocat congresul la ordinul Moscovei. Politicianul declara că Tiraspolul va solicita, în cadrul congresului, anexarea regiunii la Federația Rusă. Într-o reacție, Chișinăul a menționat că urmărește „cu atenție” situația din regiunea transnistreană și a adăugat că „nu există temei” care să indice că situația din stânga Nistrului s-ar putea deteriora. Iar Direcția Principală de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării a spus că la „congresul deputaților de toate nivelurile din stânga Nistrului”, Tiraspolul nu va cere alipirea regiunii la Federația Rusă. Instituția a precizat că „această informație nu este confirmată”. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Oamenii au votat” vs „Nu a dus o campanie corectă”: reacții la cazul partidului „Democrația Acasă” și decizia CEC

Cazul Partidului „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, și decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) au stârnit reacții în mediul online. Unii afirmă că așteaptă deja hotărârea Curții Constituționale, care urmează să stabilească soarta mandatelor obținute de partid, criticând totodată situația și menționând că votul oamenilor „nu poate fi pus sub semnul întrebării”. Alții susțin că ar fi existat fraude, dar „nu există suficiente dovezi legale”, astfel că „ce e scos din urna de vot devine sfânt”. Sunt și voci care solicită instituției electorale să clarifice aplicabilitatea noțiunii de „bloc electoral camuflat” și în cazul altor concurenți electorali. NewsMaker a făcut o sinteză a reacțiilor la acest subiect.

Pe 3 octombrie, CEC a stabilit că soarta mandatelor obținute de Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, va fi decisă de Curtea Constituțională. Autoritatea a constatat implicarea formațiunii într-o campanie online coordonată, inclusiv prin conturi false pe TikTok, cu presupusa implicare a liderului AUR România, George Simion – declarat persoană indezirabilă în Moldova. Totodată, CEC a sancționat partidul, suspendând alocațiile lunare de la buget, și a semnalat „existența unui bloc electoral camuflat, având în vedere relațiile dintre Partidul Politic „Democrația Acasă” și Partidul AUR din Republica Moldova, dar și prin susținerea deschisă exprimată de liderul AUR din România, fapt ce indică o coordonare indirectă a activităților electorale”.

Prezent la ședință, Vasile Costiuc, a negat acuzațiile.

Reacții

Blocul Alternativa, din care fac parte partidele conduse de Ion Ceban, Mark Tkaciuk, Ion Chicu și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, a declarat că instituția electorală și-a „depășit atribuțiile sale legale și, în loc să acționeze ca o autoritate neutră și independentă, a stabilit vinovăția unui concurent electoral fără că acesta să aibă parte de un proces echitabil”.

„Oamenii au votat, iar voința lor nu poate fi pusă sub semnul întrebării prin decizii arbitrare și presiuni politice. Așteptăm soluția Curții Constituționale. Atenționăm misiunile internaționale de observare și opinia publică asupra acestor derapaje grave de la principiile democratice”, se mai arată în declarația blocului, care a participat la alegerile parlamentare și a obținut, potrivit rezultatelor preliminare, opt mandate de deputat.

„A fraudat Costiuc? Sigur! Toată cariera lui este o fraudă și minciună continuă. Trebuie anulate madatele partidului său? Consider că nu. Pentru că nu există suficiente dovezi legale și nu ar fi democratic. Putem aduce numeroase dovezi că nu a dus o campanie electorală corectă, dacă se vor face investigații penale serioase, sunt sigur că se vor găsit dovezi că a beneficiat de finanțare indirectă din bugetul AUR România. Însă nu poți să demonstrezi că el știa. Respectiv, nu pot exista dovezi suficiente pentru anularea unui mandat parlamentar. Ce e scos din urna de vot devine sfânt! Este voința poporului, nu poți distinge ce a fost rezultat a manipulărilor și ce este vot conștient. Așa funcționează democrația!”, a scris președintele Comunității WatchDog, Valeriu Pașa.

Victoria Furtună, lidera Partidului Politic „Moldova Mare” – partid cu activitate temporar limitată – a venit cu un apel la „mobilizare urgentă”.

„Stimați cetățeni, dacă Comisia Electorală Centrală califică activitatea simpatizanților partidelor ca o ilegalitate, atunci haideți să ne adunăm cu toții și să căutăm masiv pe platformele de Facebook, pe TikTok, toate distribuirile simpatizanților PAS”, a comunicat Furtună.

Deputata neafiliată Olesea Stamate, exclusă recent din PAS și care a obținut 0,33% la alegerile parlamentare, a declarat că CEC și Curtea Constituțională (CC) „ar trebui să aibă o abordare uniformă față de toți concurenții electorali”.

„Deci, CEC va transmite CC constatările sale în privința partidului Democrația Acasă, în partea ce ține de bloc electoral camuflat și promovarea în TikTok (conturi anonime, cheltuieli neraportate, etc). OK. Notăm. În acest caz CEC și CC ar trebui să aibă o abordare uniformă față de toți concurenții electorali, inclusiv partidul de guvernare. Democrația e democrație. Deși în Moldova rămâne tot mai puțină urmă de democrație. Urmărim”, a scris Olesea Stamate.

„Eu vreau ca votul dat să fie respectat. Eu vrea ca poporul să nu fie înșelat”, a declarat fosta judecătoare Victoria Sanduța, care a obținut 0,18% la scrutinul parlamentar.

Arina Spătaru, lidera ALDE – partid care a obținut 0,23% la alegerile parlamentare, s-a adresat Comisiei Electorale Centrale.

„În perioada preelectorală, liderii Platformei DA Dinu Plîngău și Stela Macari și-au anunțat plecarea din partid, fiind ulterior incluși pe lista electorală a PAS. Transferul acestora s-a produs cu foarte puțin timp înainte de desemnarea candidaților, fără respectarea unui interval rezonabil care să asigure delimitarea clară dintre apartenența la Platforma DA și candidatura pe lista PAS. (…) Solicit respectuos: clarificarea publică a CEC privind aplicabilitatea noțiunii de „bloc electoral camuflat” în cazul menționat; monitorizarea strictă a listelor de candidați și a traseului juridic al liderilor politici (inclusiv termenele de retragere din partide); emiterea unei note explicative oficiale, care să prevină repetarea acestor practici în viitoarele scrutine”, se arată într-o declarație a politicienei, urmare a deciziei CEC cu privire la partidul lui Costiuc.

Menționăm că, anterior, reprezentanții PAS au calificat drept „aberații” declarațiile privind un presupus „bloc electoral camuflat” format de partid și Platforma Demnitate și Adevăr. Ulterior, CEC a constatat lipsa „probelor pertinente” care să demonstreze existența unui bloc electoral camuflat între PAS și PPDA.

Igor Munteanu, liderul Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB) – partid care a obținut 0,84% la scrutinul parlamentar – a declarat că decizia CEC „arată cât de fragile se arată a fi scenariile postelectorale în Moldova”.

„Radicalizarea accentuată a puterii față de alternativele sale democratice, dar și politizarea CEC au creat condiții de a ne mișca fie 1). spre un blocaj politic și instabilitate, fie 2). spre un nivel mai accentuat de polarizare și reluarea competiției electorale, în max 5 luni, fie 3). spre validarea mandatelor PPDa de către Curtea Constituțională, în fața primului său test politic după reînnoirea componenței sale. (…) Există și alte dubii solide ce țin de existența unor blocuri electorale camuflate, deconspirate chiar de către cei 2 deputați ai Platformei, luați pe listele PAS”, se mai arată în declarația lui Munteanu.

Cine este Vasile Costiuc

Vasile Costiuc, care se declară unionist, este partener politic al AUR și al liderului acesteia de la București, George Simion. În 2025, Costiuc a făcut campanie pentru Simion la prezidențialele din România, implicându-se și în acțiuni mediatice privind presupuse fraude electorale în Republica Moldova.

Sprijinit deschis de George Simion, Costiuc a reușit să aducă în Parlament partidul „Democrația Acasă”, care, potrivit rezultatelor preliminare prezentate de CEC, a obținut șase mandate. Intrarea formațiunii în legislativ a fost una dintre marile surprize ale scrutinului, în condițiile în care sondajele o creditau cu doar 1–3%. Un detaliu curios este că inclusiv în Federația Rusă, 3,48% dintre alegători l-au votat pe Costiuc. NM a analizat cum se explică acest „succes” – AICI.

Amintim că, un raport publicat pe 22 august de Expert Forum –  un think tank din România – a arătat că o rețea coordonată de cel puțin 17 conturi de TikTok a promovat intens mesajele liderului Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc. În doar o săptămână, conținutul dedicat politicianului a adunat peste 1 milion de vizualizări, înregistrând o creștere de 300% față de perioada precedentă. EFOR preciza că dinamica ridică „suspiciuni legitime privind autenticitatea acestei popularități”, fiind vorba de conturi relativ mici, cu sub 1 000 de urmăritori, care totuși au generat vizualizări mari. Pe 1 octombrie, în baza informațiilor din raport, CEC a sancționat Partidul „Democrația Acasă” cu avertisment, pentru că nu a raportat cheltuielile de promovare pe rețelele sociale, în special pe TikTok.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: