Andrei Mardari / NewsMaker

Serebrian crede că Putin va menționa Transnistria, la o zi după rezoluția votată la Tiraspol: „Nu exclud că va scăpa o lacrimă”

Chișinăul este de părere că președintele rus Vladimir Putin va menționa, în discursul său anual din 29 februarie, regiunea transnistreană însă nu crede că liderul de la Kremlin va solicita autorităților ruse responsabile anexarea Transnistriei. Precizările au fost făcute de viceprim-ministrul pentru Reintegrare Oleg Serebrian. 

La emisiunea „Vocile care contează” de la Euronews România, Serebrian a fost întrebat care sunt șansele să-l auzim pe Putin, în timpul discursului său anual din fața Adunării Federale, „spunând într-o formă sau alta, adresându-se autorităților din Federația Rusă: vrem să anexăm Transnistria?”.

Nu, nu cred că va spune acest lucru. Nici nu s-a cerut. De altminteri am fost destui de calmi atunci când au apărut aceste speculații, am încercat să calmăm și opinia publică, și presa, presa internațională, și din România inclusiv. Nu am fost întotdeauna auziți. Poate că aceste mesaje alarmiste erau mai interesante”, a comunicat oficialul de la Chișinău.

Serebrian a adăugat că este „foarte posibil ca Vladimir Putin să menționeze printre altele și regiunea transnistreană”.

Nu exclud acest lucru. Foarte posibil ca el, așa cum a făcut-o recent și Lavrov, să menționeze cei 200 de mii de cetățeni ruși din regiunea transnistreană. Vreau să fac aici o paranteză ca să fie foarte clar, 90% din cetățenii regiunii transnistrene sunt cetățeni ai Republicii Moldova, deci asta este un lucru extraordinar, foarte important. Procesul de solicitare a cetățeniei moldovenești s-a accelerat după 24 februarie 2022, este clar de ce. În regiunea transnistreană, ca și în întreg teritoriul Republicii Moldova, este permisă multipla cetățenie. Deci foarte mulți au pașaport ucrainean, cum are și domnul Ignatiev – omologul meu, așa numitul ministru de externe, negociatorul șef din partea Tiraspolului în procesul de negocieri cu Chișinăul. Sunt foarte mulți cetățeni ai Federației Ruse, cetățeni polonezi, cetățeni bulgari mai puțini, cetățeni români. Cetățeni români ar fi până în 10 mii, mai mult decât cetățeni bulgari totuși. (…) Mulți sunt nedumeriți, cum pot fi 200 de mii de cetățeni ruși și trei sute și ceva mii de cetățeni moldoveni când populația regiunii transnistrene nu se ridică acum la 350 mii de locuitori. Deci asta este explicația că mulți poartă în buzunar câte trei pașapoarte. (…) Revenind la discursul care îl va avea mâine președintele rus, nu exclud că se va referi inter alia și la regiunea transnistreană, că va scăpa o lacrimă pentru suferințele pe care „le-ar avea” cetățenii din această regiune”, a precizat Serebrian.

Dar în orice caz nu cred că există șanse să spună că Federația Rusă acceptă regiunea transnistreană sau recunoaște independența regiunii transnistrene, pentru că apropo foarte multă lume nu știa că independența lor proclamată cum s-a spus acum 30 și de ani n-a fost recunoscută de nimeni până la momentul de față”, a conchis viceprim-ministrul pentru Reintegrare.

***

Pe 28 februarie, Tiraspolul a votat o rezoluție prin care i-a cerut inclusiv Federației Ruse „să apere” regiunea transnistreană, în contextul „presiunii tot mai mari din partea Republicii Moldova”. Documentul a fost aprobat de „congresul deputaților de toate nivelurile” din stânga Nistrului, la solicitarea liderului nerecunoscut al regiunii Vadim Krasnoselski. În reacție, vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian a calificat declarațiile Tiraspolului ca fiind „propagandistice”. Iar oficialii ruși au declarat că apelul regiunii transnistrene a fost recepționat și că va fi dezbătut de Duma de Stat a Rusiei.

Menționăm, înainte de „congresul deputaților de toate nivelurile” din stânga Nistrului, opozantul transnistrean Ghenadie Ciorba a spus că liderul de facto al regiunii a convocat congresul la ordinul Moscovei. Politicianul declara că Tiraspolul va solicita, în cadrul congresului, anexarea regiunii la Federația Rusă. Într-o reacție, Chișinăul a menționat că urmărește „cu atenție” situația din regiunea transnistreană și a adăugat că „nu există temei” care să indice că situația din stânga Nistrului s-ar putea deteriora. Iar Direcția Principală de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării a spus că la „congresul deputaților de toate nivelurile din stânga Nistrului”, Tiraspolul nu va cere alipirea regiunii la Federația Rusă. Instituția a precizat că „această informație nu este confirmată”. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Maia Sandu îndeamnă cetățenii să consulte ghidul pentru accidente nucleare: „Nu există un risc iminent acum, dar trebuie să fim conștienți de riscuri”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a îndemnat cetățenii să facă cunoștință cu ghidul pentru accidente nucleare, aflat pe pagina Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Potrivit șefei statului, cetățenii trebuie să vizioneze ghidul împreună cu copiii. În acest sens, Maia Sandu a declarat că nu există un risc iminent acum, „dar, în momentul în care avem un război la hotar și inclusiv stații atomice sunt vizate de atacurile armatei ruse, trebuie să fim conștienți de riscuri și este bine să știm cum să ne protejăm”. Declarațiile au fost făcute în contextul vizitei sale recente la Cernobîl.

În cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale, Maia Sandu s-a referit la vizita sa recentă din Ucraina, inclusiv la Cernobîl, menționând că a fost acolo la invitația președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski și „mai ales pentru că mulți moldoveni au avut de suferit din cauza acestui accident nuclear”.

„Dar și pentru a participa la o conferință dedicată strângerii de fonduri pentru a securiza acest obiect de la Cernobîl, obiect siguranța căruia a fost pusă în pericol din cauza atacurilor armatei ruse. (…) Până în 2019, peste 40 de țări și mai multe organizații internaționale au contribuit financiar ca să construiască un arc deasupra sarcofagului, sarcofagul deja nu mai era în starea bună ca să poată să protejeze de emisii radioactive. Deci, timp de 30 de ani s-a construit acest arc. Inclusiv și Rusia a participat financiar. Și în 2024, Rusia a atacat acest obiect, a creat anumite daune acolo, care, dacă nu vor fi atenuate în următorii ani – până în 2030 -, atunci ne vom confrunta din nou cu problema emisiilor radioactive, care sunt periculoase inclusiv pentru Republica Moldova”, a adăugat șefa statului.

În continuare, Maia Sandu a venit cu un îndemn către cetățeni. „Acum, riscurile, din păcate, există și cred că e important ca noi cu toții să știm cum procedăm într-un caz de acesta, doamne ferește, dar trebuie să fim pregătiți pentru orice. Vreau să-i îndemn pe cetățeni să deschidă pagina Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și, acolo, la informații utile, există mai multe ghiduri pentru diferite situații de urgență și există un ghid pentru accidente nucleare și e tare important să vizioneze acest video împreună cu copiii și să știe cum să se protejeze. Sunt lucruri elementare, pe care trebuie să le cunoaștem cu toții, lucruri pe care nu le-am cunoscut nici eu, nici părinții mei și multă altă lume. Pentru mulți, poate această informație ar fi fost vitală ca să-și păstreze sănătatea sau, uneori, chiar viața”, a menționat președinta.

Șefa statului a mai spus că „nu există un risc iminent acum, dar, în momentul în care avem un război la hotar și inclusiv stații atomice sunt vizate de atacurile armatei ruse, trebuie să fim conștienți de riscuri și este bine să știm cum să ne protejăm”.

Potrivit Maiei Sandu, pe pagina Inspectoratului „lipsește un ghid – ce facem când am văzut o dronă”. În acest sens, a sugerat responsabililor din cadrul instituției să plaseze un ghid.

Ghidul acțiunilor în situații de accident nuclear poate fi accesat AICI.

***

Pe 26 aprilie 2026 s-au împlinit 40 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, din Ucraina. Amintim că, pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat, cauzând unul dintre cele mai mari dezastre nucleare din istorie. În timpul incendiului, în atmosferă au fost eliberate cantități uriașe de radiații, fiind contaminată o suprafață de 17 milioane km2 din Ucraina, Rusia și Belarus. Conform unei cercetări efectuate de Greenpeace, numărul deceselor cauzate de expunerea la radiații se apropie de 100 000.

În dimineața zilei de 26 aprilie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că întreprinde o vizită în Ucraina, la Kiev și Cernobîl. La Kiev, șefa statului a avut o întrevedere cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. Ulterior, cei doi au susținut o conferință de presă comună. La Cernobîl, Maia Sandu a îndemnat comunitatea internațională să își reînnoiască angajamentele pentru siguranța nucleară.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: