Serviciul „Plăți cu numărul Moldcell”, disponibil acum și în transportul public din Bălți

Cu scopul de a spori comoditatea și eficiența opțiunilor de plată în transportul public, Moldcell anunță extinderea serviciului «Plăți cu numărul Moldcell» pentru toate rutele de transport din orașul Bălți. Această inițiativă modernizează procesul de plată, promovează o economie fără numerar și oferă în același timp un confort sporit abonaților Moldcell.

În colaborare cu Î. M. «Direcția de Troleibuze din Bălți», Moldcell își propune să eficientizeze și să digitalizeze în continuare experiența de plată pentru călătorii transportului public. Acest serviciu le oferă pasagerilor posibilitatea să efectueze plăți cu ajutorul telefonului mobil și numărului Moldcell.

Carolina Bugaian, Directoare Generală Moldcell
«Moldcell nu este doar despre comunicare, Moldcell reprezintă soluții digitale. Suntem încântați să extindem serviciul nostru inovator „Plăți cu numărul Moldcell“ în orașul Bălți. Această inițiativă se aliniază perfect cu angajamentul nostru față de progresele tehnologice, care simplifică activitățile zilnice pentru abonații noștri.»

 

Alexandr Usatîi, Viceprimar mun. Bălți
«Întreprinderea municipală suplinește continuu flota de troleibuze în mun. Bălți. Astfel, tichetarea electronică a pasagerilor, în acest caz cu ajutorul unui cod QR, vine ca o etapă logică în dezvoltare. Acest fapt demonstrează că administrația locală acordă o mare atenție calității deservirii pasagerilor, nu doar prin troleibuze confortabile, dar și prin modalitățile de tichetare. Aparent pare ceva neobițnuit, după care sunt sigur că nimeni nu va întimpina dificultăți în achitarea călătoriei prin QR cod.»

Elena Maximciuc, Directoare Î.M. Direcţia de Troleibuze din Bălţi
«Colaborarea cu Moldcell reprezintă un pas semnificativ în transformarea modului în care pasagerii interacționează cu sistemul nostru de transport public. Sunt foarte bucuroasă că am reușit. Acesta este un prim pas spre tichetarea electronică a călătoriilor, avem multe alte proiecte pe care le vom implementa cu Moldcell. Serviciul „Plăți cu numărul Moldcell“ este o modalitatea de plată foarte simplă, comodă și rapidă, chiar și atunci când troleibuzul este plin. Aceasta va îmbunătăți considerabil experiența de călătorie a pasagerilor din Bălți.»

 

Olga Pavlic, Directoare Inovare Business și Servicii Finaciare Mobile
«Tehnologiile digitale au ajuns cu încredere și în municipiul Bălți. Astăzi, călătoria cu transportul public poate fi accesibilă, ușoară și confortabilă, ai nevoie doar de telefonul mobil și de resurse în cont. Scanezi QR cod-ul din troleibuz și primești tichetul de călătorie prin SMS. Vă dorim o călătorie plăcută și vă promitem că vom promova în continuare tehnologiile digitale, iar confortul cu care veți călători nu se oprește aici. Suntem dedicați să oferim clienților noștri soluții sigure, eficiente și ușor de utilizat, care le îmbunătățesc viața de zi cu zi.»

 

Utilizarea serviciului este pe cât de simplă, pe atât de ușoară. Abonații Moldcell pot activa serviciul «Plăți cu numărul Moldcell» prin intermediul aplicației MyMoldcell sau prin SMS cu cifra «1» la numărul 4004. Odată activat, utilizatorii își pot folosi comod numărul Moldcell pentru a efectua plăți prin scanarea codului QR, afișat în transport. La scanarea codului, va fi generat un SMS care le asigură biletul de călătorie. Acest bilet SMS servește drept dovadă valabilă a plății și poate fi prezentat taxatorului. Alternativ, SMS-ul poate fi generat manual prin includerea în conținutul mesajului — numărul de bord a troleibuzului (număr din 4 cifre) și destinatar — numărul scurt 4004.

Despre Moldcell
Moldcell este un operator de telecomunicații digitale din Republica Moldova, care oferă abonaților săi inovații digitale și o gamă largă de planuri tarifare, produse și servicii de înaltă calitate prin intermediul rețelei sale de magazine situate în toată țara, precum și prin intermediul Magazinului Online Moldcell.

Moldcell este o investiție străină directă, prezentă pe piața Republicii Moldova din anul 2000, iar din 25 martie 2020 face parte din Grupul CG Corp Global. Cu peste 23 de ani de experiență în industria telecomunicațiilor, Moldcell se angajează să promoveze digitizarea economiei și să stimuleze incluziunea financiară pentru toți.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu a comentat „planul de pace” propus de SUA pentru încheierea războiului în Ucraina

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că stabilitatea Europei depinde de garantarea deplină a independenței, suveranității și securității Ucrainei. Declarația a fost făcută pe rețeaua X, pe fundalul discuțiilor privind „planul de pace” propus de SUA pentru încheierea războiului în Ucraina.

„Stabilitatea Europei depinde de faptul că independența, suveranitatea și securitatea Ucrainei sunt garantate pe deplin. Unitatea și determinarea tuturor partenerilor Ucrainei sunt esențiale pentru a asigura o pace durabilă”, a comunicat Maia Sandu.

Menționăm că documentul a fost comentat zilele trecute și de ministrul de Externe al Republicii Moldova. Mihai Popșoi a spus că „o pace justă ar trebui să ia în calcul suveranitatea Ucrainei asupra întregului său teritoriu, pentru că orice cedare de teritoriu este o mare problemă, mai cu seamă că și noi avem durerea noastră cu regiunea transnistreană a Republicii Moldova și este un subiect sensibil și pentru noi”.

***

Federația Rusă a invadat Ucraina în februarie 2022, declanșând cel mai mare conflict militar din Europa de după Al Doilea Război Mondial. 

Administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

screenshot

VIDEO „Oameni buni, v-au aruncat niște oase”. Cei reținuți la Chișinău în cazul camionului cu armament, aduși în fața judecătorilor

Trei dintre cele patru persoane reținute în cazul camionului cu muniții de la vama Albița au fost aduse pe 22 noiembrie în fața magistraților de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, scrie ProTV Chișinău, care a publicat imagini în acest sens.

Potrivit jurnaliștilor, prima persoană adusă pentru audieri se numește Maxim Darii. Acesta nu a răspuns întrebărilor presei. Ulterior a fost adus pentru audieri o persoană cu numele Valeriu Buga. Ieșind de la audieri, acesta a declarat jurnaliștilor că va coopera cu ancheta. Ultimul adus, potrivit sursei citate, a fost directorul companiei de transport Veaceslav Pîrgu. Întrebat unde urma să fie dus armamentul și de unde a fost încărcat, acesta a răspuns: „Oameni buni, v-au aruncat niște oase, căutați carnea”.

Potrivit sursei citate, pe 22 noiembrie, magistrații urmează să decidă dacă aceștia vor fi plasați în arest preventiv pentru 30 de zile.

Un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie la Vama Albița–Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România. Pe 20 noiembrie, procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat reținerea a două persoane pentru 72 de ore. Ulterior, pe 21 noiembrie, au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți, toți din Chișinău, au avut următoarele roluri în schemă, conform procurorilor: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Tot pe 21 noiembrie, Poliția Română a anunțat reținerea șoferului camionului. Procurorii din R. Moldova au confirmat că șoferul, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova și că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău.

NewsMaker a adunat informațiile publice despre cazul armamentului de la vamă AICI.

Thinkstock

45% dintre femeile din Moldova se confruntă cu violența online. Cum protejează Moldova femeile de violența digitală (VIDEO)

Aproximativ 45% dintre femeile din Moldova se confruntă cu violența digitală, inclusiv amenințări cu publicarea de fotografii și videoclipuri personale fără consimțământ, precum și comentarii jignitoare online. Aceste date au fost prezentate la evenimentul dedicat lansării campaniei „16 zile de activism împotriva violenței de gen”.

În acest an, în Moldova au fost aduse modificări legislative care incriminează violența online. La sesizarea victimei în instanță, agresorul va fi obligat să elimine conținutul legat de femeie și să înceteze orice contact cu aceasta, atât de pe propriul cont, cât și de pe alte conturi. Specialiștii ONU și UNICEF subliniază că victimele violenței digitale nu sunt doar adulții, ci și copiii, expuși șantajului și exploatării pe internet.
Poliția a subliniat că violența digitală este o problemă actuală, însă violența domestică nu a dispărut. Numărul solicitărilor de ajutor continuă să crească: în 2024, în Moldova au fost înregistrate aproximativ 16 mii de plângeri ale victimelor violenței domestice, iar în primele 10 luni ale anului 2025 deja aproximativ 13 mii.

Pe 25 noiembrie, de Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, va începe campania națională anuală „16 zile de activism împotriva violenței de gen”. Aceasta se va desfășura până pe 10 decembrie și va acoperi toate regiunile țării.

Telegram/Державна митна служба України

Atacuri în Ucraina, la granița cu România: Bucureștiul a ridicat în aer aeronave. Trafic oprit la un punct de trecere

Noaptea trecută, România a ridicat în aer două aeronave de luptă, care au monitorizat situația aeriană la granița cu Ucraina, în contextul atacurilor Rusiei în apropierea frontierei fluviale. A fost transmis și un mesaj Ro-Alert, însă aeronavele s-au întors la baza lor, nefiind înregistrate pătrunderi de drone. Între timp, Garda de Coastă a anunțat că trecerea cu bacul între Isaccea (România) și Orlovka (Ucraina) a fost închisă, iar Ucraina a confirmat prin Serviciul Vamal că infrastructura punctului de trecere „Orlovka” a fost atacată.

În dimineața zilei de 22 noiembrie, Ministerul român al Apărării a anunțat că, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în România au fost ridicate în aer două aeronave de luptă „pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina, în contextul atacurilor lansate de Federația Rusă în proximitatea frontierei fluviale cu România”.

„La ora 01:33 a fost transmis un mesaj Ro-Alert pentru nordul județului Tulcea, ca urmare a intensificării atacurilor și detectării de drone în zona Ismail (Ucraina). Nu au fost înregistrate pătrunderi de drone în spațiul aerian al României, iar aeronavele F-16 Fighting Falcon au revenit la Baza 86 Aeriană Borcea la ora 3:42”, a comunicat instituția.

Garda de Coastă, o structură regională subordonată Poliției de Frontieră din România, a anunțat pe 22 noiembrie că trecerea cu bacul între punctele de trecere a frontierei Isaccea (România) și Orlovka (Ucraina) a fost închisă din cauza atacurilor de noaptea trecută pe pe partea ucraineană. „Traficul prin PTF Isaccea este închis total din cauza atacurilor de azi noapte de pe partea ucraineană (PTF Orlovka). Astfel, traficul pe ieşire este redirecționat către Galaţi Rutier. Cele două bacuri care asigură traversarea de pe un mal pe altul al Dunării sunt ancorate pe malul românesc”, a comunicat instituția.

Forțele aeriene ucrainene au raportat că noaptea trecută Rusia a lansat o rachetă balistică Iskander-M din teritoriul ocupat al Crimeei și 104 drone de atac, dintre care aproximativ 65 Shahed, din mai multe direcții. Apărarea antiaeriană a doborât sau neutralizat 89 dintre ele, au comunicat forțele aeriene ucrainene. Au fost înregistrate lovituri a 13 drone în șase locații, precum și rachetei balistice într-o locație. Serviciul Vamal al Ucrainei a raportat că Rusia a atacat punctul de trecere „Orlovka” la granița cu România. Atacul cu drone a deteriorat infrastructura complexului de feribot, iar în prezent se desfășoară măsuri pentru remedierea consecințelor.

De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării a raportat că noaptea trecută a distrus 69 de drone ucrainene, fără să comenteze atacurile raportate în Ucraina.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele SUA, Donald Trump. Foto: Reuters

„Avem acest text. Suntem pregătiți pentru negocieri”: Putin, despre „planul de pace” propus de SUA

Președintele rus Vladimir Putin, la ordinul căruia armata rusă a invadat Ucraina în februarie 2022, a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace” propus de SUA. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova. „Motivul, cred, este același: administrația SUA nu reușește până acum să obțină acordul părții ucrainene, Ucraina este împotrivă”, a spus Putin, adăugând că poziția Ucrainei „se bazează, cel mai probabil, pe lipsa informațiilor obiective despre situația reală de pe teren”.

Putin a spus că „planul de pace al președintelui Trump pentru reglementarea situației din Ucraina a fost discutat înainte de întâlnirea de la Alaska”.

„Iar în timpul acestei discuții preliminare, partea americană ne-a cerut să facem anumite compromisuri și să manifestăm, după cum spuneau ei, flexibilitate. (…) Obiectivul principal al întâlnirii de la Alaska a constat în faptul că, în timpul negocierilor de la Anchorage, am confirmat că, în ciuda anumitor probleme și dificultăți, din partea noastră suntem totuși de acord cu aceste propuneri și suntem pregătiți să manifestăm flexibilitatea care ne-a fost propusă. (…) Totuși, vedem că după negocierile de la Alaska a intervenit o anumită pauză din partea americană și știm că acest lucru este legat de refuzul efectiv al Ucrainei față de planul de pace propus de președintele Trump. Cred că tocmai din acest motiv a apărut și noua sa versiune, practic o modernizare a planului deja în 28 de puncte”, a declarat președintele rus.

Putin a menționat că Rusia deține textul planului format din 28 de puncte.

„Avem acest text, l-am primit prin canalele existente de comunicare cu administrația americană. Consider că și el ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace, însă textul nu este discutat concret cu noi. Și pot presupune de ce. Motivul, cred, este același: administrația SUA nu reușește până acum să obțină acordul părții ucrainene, Ucraina este împotrivă. Se pare că Ucraina și aliații săi europeni încă trăiesc în iluzii și speră să provoace Rusiei o înfrângere strategică pe câmpul de luptă. Cred că această poziție nu se bazează atât pe un nivel scăzut de competență – acum nu voi discuta acest aspect – ci, cel mai probabil, pe lipsa informațiilor obiective despre situația reală de pe teren. Și, după toate aparențele, nici în Ucraina, nici în Europa nu înțeleg la ce ar putea duce, în cele din urmă”, a adăugat Putin.

În cele din urmă, președintele rus a spus că Moscova este „pregătită pentru negocieri de pace”. „Așa cum am spus de nenumărate ori anterior suntem pregătiți și pentru negocieri de pace, pentru rezolvarea problemelor pe cale pașnică. Desigur, acest lucru necesită o discutare concretă a tuturor detaliilor planului propus. Suntem pregătiți pentru asta”, a comunicat Putin.

***

Federația Rusă a invadat Ucraina în februarie 2022, declanșând cel mai mare conflict militar din Europa de după Al Doilea Război Mondial.

Administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat, în seara zilei de 21 noiembrie, că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: