Externe

România introduce o taxă suplimentară pentru importuri mici din afara UE, de la 1 iulie

Ana-Maria Dolghii
| 1 iulie, 2026
12:52

Produsele cumpărate online de persoanele fizice din România de pe platforme din afara Uniunii Europene vor deveni mai scumpe, începând cu 1 iulie, după introducerea unei taxe vamale de trei euro pentru fiecare articol din coletele cu o valoare de până la 150 de euro, transmite Digi24. Noua taxă se adaugă taxei logistice de 25 de lei pe colet, deja aplicată în țară pentru anumite importuri din afara UE. Potrivit experților, acest lucru ar putea descuraja cumpărăturile online de pe platformele internaționale.

Până în prezent, coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro erau scutite de taxe vamale la nivelul Uniunii Europene. Practic, de la 1 iulie este eliminată această facilitate fiscală, iar produsele comandate din afara UE vor suporta costuri suplimentare.

Cum se aplică noile taxe

În România se vor aplica simultan două taxe pentru coletele provenite din afara Uniunii Europene și cu o valoare de sub 150 de euro:

o taxă logistică de 25 de lei pe colet;
o taxă vamală de trei euro pentru fiecare articol sau pentru fiecare subpoziție tarifară din colet.

În cazul în care un colet conține mai multe produse încadrate la aceeași subpoziție tarifară, taxa vamală de trei euro se plătește o singură dată pentru toate produsele respective.

Taxele se aplică bunurilor cumpărate online din afara UE de către persoane fizice și vizează coletele introduse în spațiul comunitar prin sistemul IOSS (Import One-Stop Shop) sau prin trimiteri poștale.

Potrivit specialiștilor, în cele mai multe cazuri, costurile suplimentare vor fi suportate de consumatori, fie direct, fie prin majorarea prețului produselor comandate.

În unele cazuri, taxele pot depăși prețul produsului

Experții Deloitte România avertizează că aplicarea simultană a taxei logistice și a celei vamale ar putea descuraja cumpărăturile online din afara Uniunii Europene.

Pentru consumatorii români, noua taxă înseamnă prețuri mai mari la produsele comandate prin intermediul platformelor de comerț online din afara UE, iar în anumite situații taxele cumulate ar putea depăși chiar valoarea produsului cumpărat.

„În România, este posibil ca cele două taxe, aplicate concomitent, să descurajeze cumpărăturile online din afara Uniunii Europene, iar operatorii economici implicați în astfel de tranzacții să își regândească modelul de business”, avertizează experții Deloitte România.

România și Italia au fost singurele state membre care au aplicat de la începutul anului o taxă logistică pentru coletele provenite din afara Uniunii Europene, însă Italia a decis între timp să amâne aplicarea măsurii.

Pe 26 martie, Consiliul și Parlamentul European au convenit introducerea unei taxe logistice sau de manipulare pentru coletele mici vândute online.

Nivelul acestei taxe urmează să fie stabilit printr-un act delegat al Comisiei Europene și va trebui implementat de statele membre cel târziu până la 1 noiembrie 2026.

După intrarea în vigoare a taxei europene, este așteptat ca aceasta să înlocuiască taxa logistică de 25 de lei introdusă de România.

Numărul coletelor din afara UE a explodat în ultimii ani

Taxarea produselor provenite din afara Uniunii Europene vine în contextul dezvoltării accelerate a comerțului electronic, devenit o parte importantă a modului în care europenii își fac cumpărăturile. Potrivit studiilor europene, aproximativ 70% dintre cetățenii UE cumpără regulat produse online.

În ultimii ani, numărul coletelor cu valoare redusă provenite din afara Uniunii a crescut exponențial:

1,2 miliarde de colete în 2022;
2,4 miliarde în 2023;
4,6 miliarde în 2024;
5,8 miliarde în 2025.

În 2025, în Uniunea Europeană au intrat zilnic aproximativ 15,8 milioane de colete cu o valoare mai mică de 150 de euro.

În acest context, statele membre au decis introducerea noilor taxe pentru a compensa costurile tot mai mari suportate de autoritățile vamale în procesarea unui volum atât de mare de colete.

Totodată, eliminarea scutirii de taxe vamale pentru coletele de mică valoare are ca obiectiv reducerea avantajului competitiv de care beneficiază companiile din afara Uniunii Europene și descurajarea importurilor de produse neconforme pe piața comunitară.

Comercianții ar putea întâmpina probleme în aplicarea noilor reguli

Specialiștii Deloitte atrag atenția că, din cauza limitărilor actuale ale sistemelor informatice vamale, pot exista situații în care taxa de trei euro să fie achitată de mai multe ori pentru produse încadrate la aceeași subpoziție tarifară.

De exemplu, acest lucru se poate întâmpla atunci când mărfuri cu origini diferite, dar cu aceeași încadrare tarifară, sunt introduse în țară printr-o declarație vamală de tip H1. În schimb, în cazul utilizării declarațiilor cu sistem redus de date, de tip H7, pot exista situații în care taxa de trei euro este achitată o singură dată pentru mai multe mărfuri cu origini diferite, dar încadrate la aceeași subpoziție tarifară.

În aceste condiții, importatorii și reprezentanții acestora vor trebui să acorde o atenție sporită încadrării tarifare a produselor și tipului de declarație vamală utilizată, pentru a evita aplicarea incorectă a noii taxe.

Potrivit analizei Deloitte, și Republica Moldova pregătește măsuri similare pentru produsele comandate de pe platforme de comerț online din afara țării. De la 1 octombrie, aceste produse vor fi supuse cotei generale de TVA de 20%, taxă care va fi inclusă direct în prețul produselor sau achitată la ridicarea coletului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

Viață

Expertiza medico-legală în cazul Ludmilei Vartic, finalizată. Sora victimei denunță întârzieri

Ana-Maria Dolghii
| 5 iulie, 2026
10:02

Expertiza medico-legală în cazul decesului Ludmilei Vartic a fost finalizată, iar draft-ul acesteia a fost transmis expertei din România implicate în proces. Anunțul a fost făcut pe 4 iulie de avocata familiei Vartic, Violeta Gașițoi. Între timp, sora victimei a criticat întârzierea efectuării expertizei.

„Într-un final, draft-ul expertizei medico-legale a fost transmis în România, doamnei doctor implicate în această procedură. Dacă nu vor apărea impedimente, în următoarele zile această etapă ar urma să fie finalizată. Ulterior, urmează să primim acces din partea organelor de urmărire penală la raportul de expertiză pentru a lua cunoștință de concluziile experților”, a declarat Violeta Gașițoi.

Între timp, Victoria Tatarinov, sora Ludmilei Vartic, a publicat un mesaj în care a denunțat întârzierile în efectuarea expertizei medico-legale.

„Timp de aproximativ două luni, avocații au solicitat explicații privind stadiul expertizei medico-legale, care trebuia să fie gata în cel mult o lună. Au fost oferite explicații telefonice și răspunsuri generale, însă procedura părea blocată. Apărătoarele noastre primeau o informație, iar experta din România – alte informații. În momentul în care au solicitat, pe 2 iulie, în scris, detalii despre toate acțiunile întreprinse, instituțiile contactate și motivele reale ale întârzierilor, lucrurile s-au mișcat rapid, astfel încât pe 3 iulie expertiza a fost finalizată și transmisă în România pentru opinie. Acest fapt ridică o întrebare firească: dacă acest lucru era posibil acum, de ce nu a fost posibil la începutul lunii iunie, așa cum era preconizat? Ce a împiedicat efectuarea acestor acțiuni până acum?”, a menționat ea.

Victoria Tatarinov a mai spus că urmează și expertiza psihologică post-mortem, care va fi efectuată cu sprijinul unui expert internațional, însă familia nu dispune de suma necesară. Potrivit acesteia, Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, care promisese anterior acoperirea cheltuielilor, a informat avocatele că nu mai are fonduri pentru finanțarea expertizei.

Aceasta a făcut apel la cetățeni să doneze pentru a aduna banii necesari.

Amintim că Ludmila Vartic, fostă educatoare la o grădiniță din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins acuzațiile. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.

Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar.

Pe 22 mai, Dumitru Vartic a fost pus sub învinuire, după ce inițial a avut statut de bănuit în cauza penală. Bărbatului i se incriminează două capete de acuzare: de violență în familie soldată cu tentativă de sinucidere și violență în familie soldată cu sinuciderea victimei. În privința acestuia a fost aplicată măsura preventivă sub formă de obligare de a nu părăsi țara, cu aplicarea consemnului la frontieră.

Roman Mihăieș, avocatul lui Dumitru Vartic, a catalogat punerea clientului său sub acuzare drept „neîntemeiată” și „nelegitimă”. El a depus o plângere pentru anularea acuzațiilor.