„Și Moldova are experiența ocupației străine”. Sandu, de ziua națională a Lituaniei, despre prețul libertății

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu, la ceremonia dedicată Zilei Statalității Lituaniei, a evidențiat că ocupația străină „a adus colectivizare forțată și valuri de deportări”. Șefa statului a mai declarat că în pofida provocărilor, astăzi Lituania contează pe continentul european și în lume. „Și Moldova are experiența ocupației străine”, a declarat Sandu, menționând că astăzi, țara noastră comemorează victimele deportărilor staliniste.

În cadrul ceremoniei dedicate Zilei Statalității Lituaniei, președinta a spus că de aproape opt secole, Lituania rămâne o voce importantă în istoria europeană, cunoscând atât perioade de ascensiune și glorie, cât și momente de grea încercare.

„Ocupația străină a încercat să distrugă elitele naționale și a adus teroare, colectivizare forțată și valuri de deportări. În pofida acestor provocări, astăzi vocea distinctă, independentă a Lituaniei continuă să răsune și să conteze, pe continentul european și în lume”, a declarat Sandu.

„Și Moldova are experiența ocupației străine”, a evidențiat președinta, menționând că astăzi, țara noastră comemorează victimele deportărilor staliniste. „Ținem minte aceste crime și suntem datori să nu mai admitem vreodată repetarea lor”, a menționat Sandu.

Președinta a mai spus că moldovenii au urmărit cu admirație și au sprijinit Mișcarea de eliberare națională de la sfârșitul anilor ‘80, din Lituania.

„Suntem prima țară care a recunoscut redobândirea independenței Lituaniei, în primăvara anului 1990. Lituania rămâne și astăzi un exemplu de demnitate și curaj pentru țara mea”, a declarat șefa statului.

Sandu a mai menționat că „într-o perioadă în care unii încearcă să ne convingă că legea pumnului trebuie să domine în secolul 21, noi optăm în continuare pentru dialog între țări”.

„Războiul a aruncat regiunea noastră în incertitudine și ne-a amintit un lucru important: libertatea nu e un dat, nu e un cadou gratuit, pe care putem conta indiferent de circumstanțe. Libertatea trebuie apărată”, a declarat Sandu.

Președinta a menționat că „ca și Lituania, noi cunoaștem prețul libertății noastre și suntem pregătiți să o apărăm”: „Astfel vom garanta pacea, siguranța și prosperitatea regiunii noastre, pentru binele tuturor”, a conchis Sandu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Am văzut speculații, inclusiv ce îl vizează pe tatăl meu”. Stamate, reacție la perchezițiile din ancheta amnistiei

Fosta deputată Olesea Stamate, exclusă anterior din PAS în contextul scandalului legat de legea amnistiei, a declarat că nici ea, nici tatăl ei nu sunt vizați în perchezițiile care au avut loc pe 23 octombrie. Precizarea a fost făcută după ce au apărut informații pe online conform cărora în acțiuni ar fi vizat tatăl ei. Stamate a spus că atât ea, cât și tatăl ei sunt deschiși să contribuie la desfășurarea anchetei și a menționat că „este bine că organele de drept acționează”, pentru că „oamenii vor înțelege în sfârșit ce a fost cu adevărat cu acea amnistie”.

„Este bine că organele de drept acționează și sper că își vor face bine meseria, iar oamenii vor înțelege în sfârșit ce a fost cu adevărat cu acea amnistie. În comunicatul CNA este clar punctat că acțiunile au loc în legătură cu cercetarea faptelor legate de aplicarea legii amnistiei și a articolelor 91 și 92 din Codul Penal. Deținuții de la care a pornit scandalul au fost eliberați exact în baza prevederilor codului penal, prevederi modificate la inițiativa Ministerului Justiției, la care eu n-am avut nicio tangență. În al doilea rând, de aplicarea acestora au fost responsabili judecători, angajații instituției penitenciare și alții. (…) Aștept și eu, alături de cetățenii acestei țări, concluziile anchetei penale”, a scris Stamate pe Facebook.

Totodată, ea a menționat că, în legătură cu aceste percheziții, au apărut mai multe speculații. „În legătură cu acțiunile de astăzi am văzut mai multe minciuni și speculații, inclusiv ce îl vizează pe tatăl meu. Precizez că nici el, nici eu, nu suntem vizați nicidecum de aceste acțiuni și suntem deschiși să contribuim la desfășurarea anchetei, în cazul în care se va solicita acest lucru”, a menționat Stamate.

Menționăm că un canal de Telegram a scris că printre persoanele vizate în perchezițiile efectuate pe 23 octombrie „ar figura și tatăl fostei ministre a justiției și deputate PAS, Olesea Stamate”.

***

Menționăm că, în dimineața zilei de 23 octombrie, în mai multe locații din Republica Moldova au avut loc percheziții într-o cauză penală ce vizează posibile fapte de corupție în procesul de amnistiere. Acțiunile au fost desfășurate de ofițerii Procuraturii Anticorupție, ai Centrului Național Anticorupție și ai Inspectoratului Național de Investigații. Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție au precizat că, în urma perchezițiilor, au fost ridicate „mai multe documente și alte obiecte relevante pentru anchetă”.

Între timp, pentru ProTV Chișinău, conducerea Procuraturii Anticorupție a declarat că perchezițiile au fost efectuate la unii angajați și ex-angajați ai Penitenciarului nr.17 Rezina, dar și la unii angajați și ex-angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, inclusiv la alte persoane tangențial, foști deținuți din penitenciar.

***

Amintim că, în martie 2025, a izbucnit un scandal după ce Iurie Radulov și Alexandru Sinigur, condamnați la închisoare pe viață, au fost eliberați condiționat. Politicieni și canale anonime de Telegram au acuzat autoritățile că au eliberat infractori deosebit de periculoși și au sugerat că legea amnistiei din 2021 ar fi în interesul deputatei PAS Olesea Stamate, al cărui tată a fost avocatul unuia dintre inculpații eliberați condiționat.

În total, nouă persoane condamnate la închisoare pe viață au fost eliberate condiționat, în baza Legii amnistiei și a Codului penal, ceea ce a provocat un scandal în societate. Partidul de guvernare a exclus-o din rândurile sale pe Olesea Stamate, atunci deputată, acuzând-o că a introdus trei amendamente la lege care au permis eliberarea condamnaților. Stamate a respins acuzațiile. Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. 

În urma scandalului, premierul Dorin Recean l-a demis pe directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Parlamentul a modificat de urgență legea, iar Ministerul Justiției a inițiat o anchetă pentru a identifica lacunele legislative care au permis eliberările controversate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: