„Simulăm mai puțin un stat democratic”. Tiraspol și Chișinău, despre combaterea criticii la adresa administrației din Transnistria. Analiză NM
Full Article 14 minutes read

„Simulăm mai puțin un stat democratic”. Tiraspol și Chișinău, despre combaterea criticii la adresa administrației din Transnistria. Analiză NM

„Un mod de a închide gurile” și „scoaterea la iveală a păcatelor statului”: așa numesc apărătorii drepturilor omului de pe ambele maluri ale Nistrului noua Strategie de combatere a extremismului, care a fost adoptată în această primăvară în Transnistria. De atunci, în regiune au fost deschise cel puțin două dosare penale de rezonanță pentru extremism: o tânără jurnalistă riscă cinci ani pentru o carte pe care a scris-o despre armata transnistreană, iar un politician din opoziție de aici – pentru postări pe Facebook cu critici la adresa liderului Transnistriei. NM a analizat, cum „a crescut” noua strategie a Transnistriei din experiența Rusiei și cea a Kazahstanului, cum autoritățile locale utilizează acest document și dacă intenționează Chișinăul să intervină în problema dosarelor penale deschise împotriva jurnalistei și a politicianului.

x

Pe urmele Rusiei și ale Kazahstanului

Lupta contra „extremismului” este demult în legislația transnistreană. Legea cu privire la combaterea extremismului funcționează în această regiune din anul 2007: ea a fost semnată încă de primul lider al regiunii, Igor Smirnov. Documentul conține noțiunile despre extremism. Astfel, în afară de pericolele evidente asupra securității, cum ar fi acapararea forțată a puterii, aici sunt incluse „umilirea demnității naționale” și „defăimarea publică” în raport cu funcționarii publici. Din document reiese că lupta contra extremismului trebuie să fie conform principiului „legalitate și publicitate”.

În Codul penal din această regiune este demult un articol care prevedere sancțiuni pentru extremism. Pentru „îndemnuri publice la activități de extremism” poate fi aplicată o pedeapsă de până la trei ani de închisoare, iar pentru același lucru, cu utilizarea internetului și a presei – de la trei până la cinci ani de închisoare. Ultima dată acest articol a fost actualizat și completat în anul 2013, când la conducere era Evghenii Șevciuk.

Chiar dacă sunt aceste articole și documente, Vadim Krasnoselski, liderul actual al Transnistriei, a aprobat la 20 martie 2020 noua Strategie de combatere a extremismului în Transnistria pentru anii 2020-2026. El a motivat necesitatea acesteia prin faptul că „în ultimii ani, a crescut numărul de pericole extremiste externe și interne”.

„Transformările geopolitice care au loc în lume inițiază un nou spectru de provocări și riscuri în sfera securității naționale, care devin din ce în ce mai diverse”, se spune în partea introductivă a documentului. În strategie nu este specificat, ce fel de transformări au avut loc în ultimul timp.

Documentul a stabilit direcțiile principale de activitate a organelor de stat în domeniul securității: intensificarea controlului și a evidenței cetățenilor străini, perfecționarea legislației în acest domeniu, acțiuni de profilaxie cu cei care „sunt supuși influenței ideologiei extremismului”.

În afară de lupta propriu-zisă împotriva organizațiilor extremiste, strategia presupune combaterea „extremismului informațional”: identificarea informației care „destabilizează situația social-politică și economică” din Transnistria. În document, această formulare este de fapt echivalată cu „extremismul”.

Menționăm că în strategie se spune că ea ține cont de experiența pe care Rusia, Belarus și Kazahstan o au în combaterea extremismului și a terorismului. În realitate, aproape 80 la sută din textul strategiei Transnistriei sunt copiate cuvânt în cuvânt direct din documentele analogice din Rusia și Kazahstan. În versiunea transnistreană a strategiei s-au adăugat doar principiile transparenței, legalității și respectării drepturilor omului.

„Viziunea proprie a problemei”

Apariția noii strategii în Transnistria a a provocat reacții diferite. Anatolii Dirun, doctor în științe, activist civic de la Tiraspol, consideră că în acest sens, nu există nimic „surprinzător și neobișnuit”. El susține că e logic că noua conducere a regiunii a decis să adopte propriul document la acest subiect, „cu propria viziune” asupra problemei.

Evghenii Dunaev, președintele Centrului informațional și juridic „Apriori” din Tiraspol, a menționat că înainte de aprobarea documentului, nu s-au organizat niciun fel de dezbateri: „Documentul a fost aprobat în liniște”. El a mai spus că „Apriori” s-a adresat de câteva ori către Ministerul Securității Statului din Transnistria cu solicitarea de a fi organizate audieri publice referitoare la strategie. Însă de fiecare dată a primit refuz.

Ba mai mult, Stepan Popovschi, jurist la „Apriori”, consideră că semnând strategia, Krasnoselski a încălcat legislația locală. Juristul afirmă că Legea cu privire la statutul președintelui așa și nu a fost aprobată din anul 2001, iar Constituția regiunii „nu-i oferă dreptul de a adopta strategii despre extremism”.

„Presupun că aprobând strategia, președintele și-a depășit atribuțiile consfințite în Constituție”, a declarat Popovschi.

„De-a pisica și șoarecele cu guvernarea”

În aceeași lună în care a fost semnată strategia a apărut și primul caz cunoscut despre extremism – cel al Larisei Calic, o tânără originară din Tiraspol. La sfârșitul anului 2019, ea a lansat cartea «Год молодости» („Anul tinereții”), care include interviuri anonime cu foști ostași ai armatei transnistrene. Prezentările s-au desfășurat în liniște, dar în scurt timp, serviciile speciale ale Transnistriei s-au arătat interesate de Calic și de lucrarea sa. La începutul lunii iunie, tânăra a aflat că încă la 3 martie, împotriva sa a fost deschis un dosar penal despre îndemnuri la extremism, din cauza cărții sale. Ea riscă cinci ani de închisoare. Calic a părăsit deja teritoriul Transnistriei, fiindu-i frică pentru securitatea sa.

„Simulăm mai puțin un stat democratic”. Tiraspol și Chișinău, despre combaterea criticii la adresa administrației din Transnistria. Analiză NM

facebook.com

Următorul dosar penal despre extremism a fost intentat în luna iunie curent. De data aceasta, împotriva lui Alexandr Samonii, politician din opoziție de la Tiraspol, membru al Partidului comunist din regiunea transnistreană. El este acuzat de scrierea postărilor anonime pe Facebook, care ar conține îndemnuri la „dușmănie socială și intoleranță” și insulte la adresa lui Krasnoselski. Potrivit afirmațiilor lui Samonii, el nu a scris aceste postări. Cu toate acestea, la solicitarea procuraturii, consiliul local de la Tiraspol i-a ridicat imunitatea de deputat. Imediat a fost anunțat în căutare. Samonii a reușit deocamdată să se ascundă de autoritățile transnistrene.

„Simulăm mai puțin un stat democratic”. Tiraspol și Chișinău, despre combaterea criticii la adresa administrației din Transnistria. Analiză NM

novostipmr.com

Politologul de la Tiraspol Anatolii Dirun susține că dosarele lui Samonii și Calic „fără îndoială, sunt politice”. În cazul lui Calic, el se interesează în mod special, de ce interesul față de cartea tinerei a apărut deja după publicare și după prezentările deschise. În cazul lui Samonii, în opinia lui Dirun, nu erau temeiuri suficiente și clare pentru ridicarea imunității de deputat în consiliul municipal.

„Este important ca societatea, în persoana consiliilor locale, să-și expună opinia în aceste cazuri. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Societatea tace, iar întrebările despre ridicarea imunității de deputat rămân”, a menționat Dirun.

Stepan Popovschi, jurist la „Apriori”, consideră că este imposibil de comentat dosarul lui Calic, pentru că din momentul intentării dosarului penal – 3 martie – tinerei așa și nu i-a fost transmisă decizia procuraturii.

„Autoritățile se joacă cu ea „de-a pisica și șoarecele”, probabil, contând pe venirea ei în Transnistria. În asemenea circumstanțe, apare o singură concluzie: autoritățile nu doresc să dea o apreciere acțiunilor Larisei pe tema extremismului, pentru că au nevoie de „subiectul extremismului”! Ținând cont de faptul că „extremismul” este incriminat Larisei pentru „Anul tinereții”, care reflectă în mod negativ serviciul în armata transnistreană, consider că acestei tinere îi este încălcat dreptul la libertatea de exprimare”, a declarat Popovschi.

El este sigur că discuțiile despre problemele armatei nu pot fi considerate extremism.

Popovschi a adăugat că în cazul lui Samonii există decizia procuraturii, însă în ea nu sunt indicate postările și frazele concrete care au fost considerate extremiste și de ce anume „informația defăimătoare” din acestea pot fi percepute ca extremism.

Pavel Cazacu, membru al Asociației Promo-Lex din Chișinău, este de părere că Larisa Calic nu înzadar a părăsit teritoriul Transnistriei: acolo, autoritățile de la Chișinău „nu-i pot garanta securitatea”. Totodată, el a reamintit că mai devreme, Samonii a fost deja client al Promo-Lex: în anul 2018, el a fost arestat la Tiraspol pentru participarea la proteste.

Formulări pentru orice situații

Apărătorii drepturilor omului și juriștii de pe ambele maluri ale Nistrului consideră că principalul neajuns al strategiei este faptul că ea lasă prea mult loc de interpretări. Ei toți atribuie dosarul lui Calic trendului acordat strategiei, deși aceasta a fost aprobată mai târziu decât deschiderea oficială a dosarului pe numele tinerei.

Juristul Stepan Popovschi de la Tiraspol consideră că strategia conține numeroși termeni vagi din punct de vedere juridic. „Ea nu este un act juridic, în baza căruia se iau decizii de judecată. Dar, bineînțeles, adoptarea unui astfel de document, care conține formulări vagi, înseamnă o ocazie pentru abuzuri”, consideră juristul.

Evghenii Dunaev, președintele „Apriori”, menționează că chiar și noțiunea de „extremism” a rămas neclară în document. Acesteia i se atribuie în continuare „umilirea demnității naționale”. De asemenea, printre obiectivele strategiei este indicată consolidarea „unității civile”, dar nici acesteia nu i se atribuie nicio definiție.

„E bine când societatea nu este nevoită să interpreteze și să ghicească, ce face statul. […] În această strategie sunt multe noțiuni abstracte care nu sunt explicate mai jos. Ea nu are niciun fel de temei”, consideră Dunaev.

Politologul Anatolii Dirun de la Tiraspol consideră că nu merită să fie supraestimat rolul unor documente luate aparte, ci trebuie privită în ansamblu politica informațională a autorităților. El a reamintit cum în perioada lui Evghenii Șevciuk, în Transnistria au fost blocate multe site-uri, iar după ce acesta a pierdut alegerile, o parte din site-uri au fost restabilite. „Nu putem spune că această decizie l-a ajutat prea mult pe Evghenii Șevciuk să se mențină la putere”, a spus Dirun.

Și Pavel Cazacu, membru al Asociației Promo-Lex din Chișinău, a menționat că în document, „formulările sunt vagi și ele pot fi folosite pentru orice”. El este sigur că o astfel de politică în regiune funcționează demult, iar unul dintre obiectivele documentului este restricționarea libertății de exprimare.

Dunaev consideră că „această strategie scoate în evidență viciile statului”. El mai susține că se văd autorii documentului și acesta conține „sinceritatea” ciudată a legislatorilor din regiune. „Strategia devine o legalizare a ceea ce făcea statul și mai devreme. […] Este un renunț la fățărnicie: noi simulăm mai puțin că suntem un stat de drept, democratic”, menționează Dunaev.

El afirmă că situațiile concrete în care se aplică această strategie „distrug vieți”.

Politica gurilor închise

Pavel Cazacu, jurist de la Promo-Lex, este de părere că în ultimii doi-trei ani, situația privind libertatea de exprimare în Transnistria s-a înrăutățit considerabil. Potrivit afirmațiilor sale, cazurile lui Calic și Samonii sunt un rezultat al politicii de combatere a criticii guvernării și a oricăror oponenți, promovată demult de autoritățile regiunii.

Ținem să reamintim că în luna mai 2018, în Transnistria a fost aprobată o nouă lege cu privire la organizațiile necomerciale: aceasta interzice activitatea politică celor care obțin finanțare străină. Însă o definiție clară pentru „activitate politică” nu există.

Juriștii au numit această lege o copie a legii cu privire la agenții străini din Rusia, iar activiștii civici erau siguri că în acest mod, funcționarii încearcă să restricționeze acțiunile organizațiile care nu sunt loiale guvernării. Deocamdată, unicul caz cunoscut de aplicare a acestei norme rămâne dosarul Centrului „Apriori”: anul trecut, acest centru era cât pe ce să fie închis după câteva verificări ale procurorilor. Motiv pentru nemulțumirea organelor de drept a fost o expoziție despre libertatea de exprimare și o prelegere despre sistemul electoral mixt.

Activiștii civici de la „Apriori” s-au adresat către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului: ei intenționează să atragă la răspundere Moldova pentru inacțiune și tolerarea încălcării drepturilor omului pe teritoriul Transnistriei.

„Simulăm mai puțin un stat democratic”. Tiraspol și Chișinău, despre combaterea criticii la adresa administrației din Transnistria. Analiză NM

apriori-center.org/

Următoarea restricție privind libertatea de exprimare a apărut în Transnistria în luna martie 2019: în Codul penal a fost inclus un articol pentru „insultarea președintelui”. Peste câteva luni, NM a aflat despre arestarea a doi pensionari – Tatiana Belova și soțul ei Serghei Mirovici, din satul Ciobruciu, raionul Slobozia. Ei au fost reținuți pentru că l-ar fi insultat pe Krasnoselski prin postări pe Telegram. Timp îndelungat, nu s-a știut nimic despre locul în care ei se află. În primăvara anului 2020, s-a constatat că ambii au fost condamnați la trei ani de închisoare.

„Oamenii sunt speriați, li se închide gura cu dosare penale. […] Puțini sunt cei care vorbesc public despre această situație”, a subliniat Pavel Cazacu. Menționăm că în presa locală și la televiziunile din regiune nu au fost informații despre vreunul din aceste dosare, inclusiv dosarele lui Calic și cel al lui Samonii.

Motiv pentru dialog?

NM s-a adresat și către Misiunea OSCE în Moldova, care participă la procesul de reglementare transnistreană, cu solicitarea de a comenta ceea ce se întâmplă în Transnistria.

„Misiunea urmărește atent evoluția evenimentelor în domeniul drepturilor omului în Transnistria. Noi susținem contactele permanente cu colegii noștri pentru a discuta aceste chestiuni”, au menționat cei de la OSCE. Însă nu au precizat dacă în cadrul negocierilor se discută respectivele cauze penale.

Menționăm că în perioada 16-18 iunie, ambasadorul Thomas Mayr-Harting, Reprezentantul Special al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, s-a aflat într-o vizită în Moldova. Într-un comunicat de presă emis după vizita oficialului se menționează despre discuțiile dintre Tiraspol și Chișinău referitoare la măsurile de consolidare a încrederii, în special „în domeniul telecomunicațiilor, activității bancare, liberei circulații și a școlilor cu predare în grafia latină”. Drepturile omului nu sunt menționate în comunicat.

Cu toate acestea, cei din guvernul Moldovei au comunicat pentru NM că sunt la curent cu aceste dosare penale. Alin Gvidiani, vicedirectorul Biroului pentru politici de reintegrare, a menționat că lui Vitalii Ignatiev, reprezentantul politic al Tiraspolului în procesul de negocieri, i-a fost deja expediată o adresare prin care este exprimată „nedumerirea cu privire la violarea drepturilor inalienabile, persecutarea neîntemeiată și privarea ilegală de libertate, or astfel de acțiuni sunt inadmisibile”. Ignatiev a fost solicitat să se implice în restabilirea drepturilor care au fost încălcate și încetarea urmăririlor neîntemeiate.

Potrivit lui Gvidiani, biroul a informat Misiunea OSCE despre fiecare caz și a solicitat ca această organizație să monitorizeze evoluția dosarelor și să susțină persoanele implicate. Cei de la birou și-au exprimat speranța că OSCE va implementa un mandat complet pentru apărarea drepturilor omului în regiune și va convinge Tiraspolul „să renunțe la abordările provocaționale și să anuleze măsurile incompatibile cu cerințele universale în domeniul drepturilor omului”.

Biroul a transmis solicitări asemănătoare intermediarilor și observatorilor procesului de negocieri „5+2” și intenționează să discute despre aceste dosare cu partenerii internaționali ai Moldovei.

Gvidiani a reamintit că Chișinăul a propus de nenumărate ori să fie creat un mecanism pentru apărarea drepturilor omului în regiune. Potrivit afirmațiilor sale, împotriviri sunt din partea Tiraspolului. „Aspectele umanitare și drepturile omului sunt cadrul procesului de negocieri și ar trebui să fie prioritare în toate formatele dialogului Chișinău – Tiraspol, însă la Tiraspol nu este examinată disponibilitatea și deschiderea unor mișcări în această direcție”, a menționat Gvidiani pentru NM.

Autoritățile de la Tiraspol nu au comentat deocamdată nicicum dosarele penale și problema combaterii extremismului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: