NewsMaker

Sirețeanu explică de ce FISC-ul a vrut să oblige băncile să raporteze transferurile bănești de peste hotare: „Scopul a fost nobil”

Obligarea băncilor comerciale să informeze Serviciul Fiscal de Stat (FISC) referitor la suma transferurilor bănești efectuate către persoanele fizice de peste hotare a avut un „scop nobil”, susține ministra Finanțelor, Veronica Sirețeanu. Oficiala a declarat într-un interviu pentru NM că acest lucru ar fi contribuit la minimizarea interacțiunii între moldovenii vizați și FISC, întrucât instituția ar fi fost la curent cu informațiile despre proveniența banilor.

„Măsura propusă urmărea de fapt alt scop. Foarte mulți dintre cei urmăriți de FISC, din cauza veniturilor indirecte, spun că primesc bani de peste hotare. De exemplu, FISC-ul află că cineva și-a cumpărat o mașină luxoasă, dar venituri pentru un astfel de automobil nu are: el este chemat și spune că a primit acești bani de peste hotare. Scopul a fost unul nobil: de a urmări toate aceste transferuri, de a le analiza, și de a nu „trage” de oameni (nr. să nu-i chemăm la FISC). Dar a ieșit ce a ieșit și s-a decis ca în acest an inițiativa să fie amânată”, a declarat ministra Finanțelor.

Veronica Sirețeanu explică că, în condițiile în care măsura a fost eliminată din politica fiscală pentru anul 2024, moldovenii, ajunși în „grupul de risc” al autorităților fiscale, vor fi nevoiți să se prezinte și în continuare la FISC pentru a-și justifica cheltuielile, comparativ cu veniturile obținute.

„Vom „trage” de toți în continuare până nu vom afla, deoarece cetățenii la care vedem cheltuieli mari ajung în grupul nostru de risc, iar atunci când îi întrebăm, ne spun că au primit bani de peste hotare. Suntem nevoiți să urmărim tot lanțul pentru a afla adevărul”, a mai explicat Sirețeanu.

Întrebată dacă transferurile bănești de peste hotare vor ajunge să fie impozitate, în cele din urmă, și în țara noastră, ministra Finanțelor a spus că impozitarea transferurilor ar fi greșită, în condițiile în care banii sunt deja impozitați în țara de unde sunt trimiși.

„Nu, deoarece ele trebuie să fie impozitate în acea țară unde persoana care transferă banii este rezident. (…) Problema impozitării remitențelor apare cu regularitate în ultimii 10 ani. Consider că impozitarea transferurilor este greșită, deoarece din acești bani noi oricum plătim impozite – același TVA de 20% la cumpărarea mărfurilor sau serviciilor (TVA-ul este inclus în preț – NM). Transferurile bănești sunt imediat cheltuite. Consider că este mai bine ca acești bani să fie vizibili, decât să ajungă pe alte căi și să devină netransparenți”, a mai explicat Veronica Sirețeanu.

Potrivit datelor BNM, anul trecut moldovenii au trimis în țară 1,75 de miliarde de dolari, cu 126 de milioane de dolari mai mult decât în anul 2021 şi cu 262 de milioane de dolari în plus față de 2020.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

colaj NM

Fratele comisarei UE pentru Extindere, membru într-un comitet instituit de Maia Sandu? Reacția Președinției

Președinția Republicii Moldova confirmă că Drago Kos, fratele comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos, a făcut parte din Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA), instituit de șefa statului – după ce informația a apărut în presă. Într-un comentariu pentru NM, purtătorul de cuvânt al instituției, Igor Zaharov, a menționat că CCIA nu a oferit „consiliere directă” președintei Maia Sandu și și-a încheiat deja activitatea.

Drago Kos a fost membru al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție, instituit prin decretul președintelui Republicii Moldova în iunie 2021, cu mult înainte ca doamna Marta Kos să devină comisar european. Comitetul nu a oferit consiliere directă președintelui Republicii Moldova, iar activitatea sa — încheiată recent — a fost complet transparentă”, a declarat Igor Zaharov.

Amintim că, pe 14 noiembrie, portalul Telegraph.md a scris că Dragos Kos, fratele Martei Kos, care în 2024 a devenit comisară europeană pentru Extindere, ar fi actual membru al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție. Articolul subliniază că nu există informații publice despre cheltuielile CCIA, care este finanțat de fonduri din UE și SUA, menționând „lipsă de transparență” și fâcând aluzie la o „eventuală spălare de bani”.

Potrivit informațiilor disponibile public, Dragos Kos, în vârstă de 64 de ani, a absolvit Facultatea de drept din cadrul Universității din Ljubljana. A fost, între 2003-2011, președinte al Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO) al Consiliului Europei. Între anii 2011-2015, acesta a deținut funcția de comisar internațional și președinte al Comitetului mixt independent de monitorizare și evaluare a corupției (MEC) din Afganistan. În prezent, Dragos Kos este președintele Grupului de Lucru al OCDE privind combaterea mitei în tranzacțiile comerciale internaționale.

Comitetul Consultativ Independent Anticorupție este o structură independentă alcătuită din experți internaționali și naționali, înființată în iunie 2021, printr-un decret al președintei Maia Sandu. CCIA are misiunea de a analiza problemele sistemice de corupție mare ce afectează instituțiile de stat și de a îmbunătăți capacitatea acestora de a implementa măsuri anticorupție.

Rapoartele întocmite de CCIA pot fi consultate AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: