NewsMaker

Sirețeanu explică de ce FISC-ul a vrut să oblige băncile să raporteze transferurile bănești de peste hotare: „Scopul a fost nobil”

Obligarea băncilor comerciale să informeze Serviciul Fiscal de Stat (FISC) referitor la suma transferurilor bănești efectuate către persoanele fizice de peste hotare a avut un „scop nobil”, susține ministra Finanțelor, Veronica Sirețeanu. Oficiala a declarat într-un interviu pentru NM că acest lucru ar fi contribuit la minimizarea interacțiunii între moldovenii vizați și FISC, întrucât instituția ar fi fost la curent cu informațiile despre proveniența banilor.

„Măsura propusă urmărea de fapt alt scop. Foarte mulți dintre cei urmăriți de FISC, din cauza veniturilor indirecte, spun că primesc bani de peste hotare. De exemplu, FISC-ul află că cineva și-a cumpărat o mașină luxoasă, dar venituri pentru un astfel de automobil nu are: el este chemat și spune că a primit acești bani de peste hotare. Scopul a fost unul nobil: de a urmări toate aceste transferuri, de a le analiza, și de a nu „trage” de oameni (nr. să nu-i chemăm la FISC). Dar a ieșit ce a ieșit și s-a decis ca în acest an inițiativa să fie amânată”, a declarat ministra Finanțelor.

Veronica Sirețeanu explică că, în condițiile în care măsura a fost eliminată din politica fiscală pentru anul 2024, moldovenii, ajunși în „grupul de risc” al autorităților fiscale, vor fi nevoiți să se prezinte și în continuare la FISC pentru a-și justifica cheltuielile, comparativ cu veniturile obținute.

„Vom „trage” de toți în continuare până nu vom afla, deoarece cetățenii la care vedem cheltuieli mari ajung în grupul nostru de risc, iar atunci când îi întrebăm, ne spun că au primit bani de peste hotare. Suntem nevoiți să urmărim tot lanțul pentru a afla adevărul”, a mai explicat Sirețeanu.

Întrebată dacă transferurile bănești de peste hotare vor ajunge să fie impozitate, în cele din urmă, și în țara noastră, ministra Finanțelor a spus că impozitarea transferurilor ar fi greșită, în condițiile în care banii sunt deja impozitați în țara de unde sunt trimiși.

„Nu, deoarece ele trebuie să fie impozitate în acea țară unde persoana care transferă banii este rezident. (…) Problema impozitării remitențelor apare cu regularitate în ultimii 10 ani. Consider că impozitarea transferurilor este greșită, deoarece din acești bani noi oricum plătim impozite – același TVA de 20% la cumpărarea mărfurilor sau serviciilor (TVA-ul este inclus în preț – NM). Transferurile bănești sunt imediat cheltuite. Consider că este mai bine ca acești bani să fie vizibili, decât să ajungă pe alte căi și să devină netransparenți”, a mai explicat Veronica Sirețeanu.

Potrivit datelor BNM, anul trecut moldovenii au trimis în țară 1,75 de miliarde de dolari, cu 126 de milioane de dolari mai mult decât în anul 2021 şi cu 262 de milioane de dolari în plus față de 2020.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Ați dus discuția spre caricatură”. Tofan a răspuns criticilor lui Sturza privind cele 12 măsuri pentru Republica Moldova

Omul de afaceri și cofondatorul mișcării civice „Europa-2028”, Vasile Tofan, a venit cu o reacție după criticile ex-premierului Ion Sturza la adresa propunerilor sale privind reformele economice din Republica Moldova și comparația cu politicile președintelui argentinian Javier Milei. Tofan susține că afirmațiile fostului premier i-au „caricaturizat” poziția și că nu a pledat pentru măsuri radicale.

Când cineva încearcă să-mi sfideze inteligența, mă revolt. (…) Tipul din fotografia de mai jos, devenit brusc idolul unei părți a intelighentiei de la Chișinău, este, după gusturile mele, un radical descreierat. (…) Argentina pe care a preluat-o Javier Milei era într-o situație dramatică: inflație sistemică de peste 200% anual, deprecieri valutare de zeci de procente, cursuri multiple de schimb, rezerve valutare practic inexistente, deficit bugetar structural uriaș, finanțat prin emisiune monetară, datorie publică toxică și o lungă istorie de incapacitate de plată. În asemenea condiții, este firesc să vii cu o reformă de ruptură”, a declarat Ion Sturza.

El a mai menționat că Republica Moldova nu este „o catastrofă care trebuie târâtă în reanimare și amputată cu drujba și fără anestezie, cum ne propun unii dintre noii salvatori”.

În reacție, Vasile Tofan a spus că începe „să regrete” că l-a ales pe Javier Milei ca arhetip.

Evident că Moldova nu are nevoie de politicile lui Milei din Argentina. Nu suntem în situația apocaliptică a Argentinei din 2023: hiperinflație, cursuri multiple, rezerve zero, default, deficit finanțat prin printarea banilor. Deci, când insinuați că eu propun Moldovei „drujba”, amputări, tăierea pensiilor și sanatații, îmi permit să împrumut din limbajul dvs: îmi sfidați inteligența”, a declarat acesta.

Tofan a precizat că, de fapt, „la răscrucea” la care se află Republica Moldova, el preferă „arhetipul liderului-reformator, care are curajul să-și răsuflece mâinile, să facă lucruri fie și nepopulare, asumându-și consecințele”.

Dvs ați dus discuția spre caricatură: că aș vrea să tai pensii, școli și spitale. Eu spun exact opusul. Avem deficit ~30% la CNAS și, în același timp, este vital să ridicăm pensia minimă. Cum? Prin reformă: plafonarea pensiilor excesive, limitarea pensiilor speciale, creșterea graduală a vârstei de pensionare, Pilon II. Asta nu e drujba, ci unica soluție cinstită într-un stat care deja are 1.1 lucrători la 1 pensionar, iar în maxim trei ani raportul va fi 1:1”, a adăugat el.

Vasile Tofan consideră că economia Republicii Moldova nu este una sănătoasă.

Da, Moldova nu e Argentina 2023. Nu e nici Georgia 2003. Dar asta nu înseamnă că economia noastră e sănătoasă. Avem o economie anemică, fără forță de muncă, stat greoi, agricultura fără apă, companii de stat ineficiente etc. Nu suntem pe patul de moarte, cum era Argentina în 2023. Dar ne stingem lent. Asta e și mai periculos – stiți istoria cu broasca; dacă e aruncată în apa fierbinte, sare, dar daca o încălzești încet, fierbe până la capăt”, a spus el.

Amintim că, pe 4 iunie, pe fondul demisiei prim-ministrului Alexandru Munteanu, Vasile Tofan a publicat pe Facebook o postare despre 12 măsuri care consideră că sunt necesare pentru Republica Moldova. Printre acestea, el a enumerat reforma fiscală, echitatea la salariile din sectorul public, rescrierea Codului muncii, moratoriu pe controale și majorarea tarifului la apă. Acesta a menționat că politicianul care ar putea implementa aceste măsuri este „un Milei de Moldova”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: