„Socialiștii au nevoie de oameni docili”. De ce decizia comisiei juridice despre numirea judecătoarei Puică i-a revoltat pe toți

Comisia juridică a parlamentului a votat împotriva numirii Vioricăi Puică în calitate de judecător al Curții Supreme de Justiție. Socialiștii și democrații au votat împotrivă fără a explica motivele. Hotărârea a provocat critici din partea comunității juridice și a opoziției care consideră că Puică este o magistrată onestă și incoruptibilă. NM a studiat situația.

Cine este Viorica Puică

Viorica Puică activează în calitate de judecător din anul 2002, iar acum – la Judecătoria sectorului Botanica al capitalei. Puică a vorbit de nenumărate ori despre starea de lucruri în sistemul justiției. Ea a pretins de câteva ori la postul de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ), dar nu a acumulat numărul necesar de voturi. În timpul unui astfel de concurs, în anul 2017, Corneliu Gurin, procurorul general de atunci și membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), i-a reamintit magistratei că aceasta a afirmat într-un interviu că „Procuratura Generală nu este independentă”. În același an, 2017, Puică a candidat la CSM, dar nu a acumulat numărul necesar de voturi.

În luna iunie 2020, Puică a participat din nou la concursul pentru funcția de magistrat al CSJ. Din șapte candidați, Consiliul Superior al Magistraturii a ales-o doar pe ea și a transmis hotărârea pentru aprobare în parlament.

La 15 iulie, la ședința comisiei juridice, deputații Partidului Socialiștilor și ai Partidului Democrat au votat împotriva numirii sale. Ei nu au explicat motivul deciziei lor.

Conform declarației de venit, în anul 2019, Viorica Puică a câștigat 268,8 mii de lei în funcția de magistrat și 11,5 mii de lei pentru activitatea în cadrul Institutului Național al Justiției.

Ce spun deputații

Sergiu Litvinenco, deputat al Partidului „Acțiune și Solidaritate”, a anunțat despre decizia comisiei juridice. El a subliniat că Puică este una dintre „cele mai oneste și competente judecătoare din această țară”. „Socialiștii au nevoie de oameni docili și cu probleme serioase. Pentru că aceste persoane execută nestingherit ordinele ilegale venite de la [președintele Igor] Dodon și alții ca el. Persoanele integre sunt incompatibile cu ce vrea Dodon să construiască în această țară”, a scris Litvinenco pe Facebook.

Grigore Novac, membru al comisiei juridice din partea PSRM, a menționat pentru NM că parlamentul va lua decizia definitivă privind numirea lui Puică, iar comisia juridică doar s-a expus în acest sens. Iar într-un comentariu pentru ZdG, Novac a spus că „nu poate susține o persoană pe care nu prea o cunoaște din punct de vedere profesional”.

De ce s-a revoltat comunitatea juridică

Decizia deputaților a provocat critici din partea comunității juridice. Mulți și-au expus opinia în acest sens pe Facebook. Astfel, avocata Viorica Grecu, care a reprezentat în intanță interesele Domnicăi Manole, ex-judecătoare la CA, a menționat că Viorica Puică a dat dovadă mereu de „integritate și independență”. Viorica Grecu este de părere că refuzul de numire a lui Puică urmărește același scop ca și cel „când începea hărțuirea doamnei Domnica Manole”. „Sunt folosite procedeele care le sunt la îndemână pentru a-i intimida și a-i supune pe ceilalți judecători, prin nedreptățirea unui judecător din breaslă”, a scris Grecu pe pagina sa de Facebook.

Și Livia Mitrofan, judecătoare la Judecătoria sectorului Centru al capitalei, a comentat situația: „E mai ușor să miști un munte din loc decât corectitudinea și onestitatea doamnei Puică. Atunci când reprezentanții parlamentului, fără niciun motiv, nu votează pentru numirea unui judecător la CSJ, încep să bănuiesc pe bună dreptate că anume corectitudinea ei a fost motivul”, a scris magistrata.

Avocata Angela Popil a reamintit că anterior, candidatura lui Puică a fost aprobată de CSM. „Dacă deputații nu susțin alegerea făcută de CSM, despre ce fel de divizare a puterilor și independență a judecătorilor putem vorbi?”, a scris ea.

Jurista Nadejda Hritptievschi este de părere că în această situație, trebuiau să reacționeze reprezentanții corpului de judecători și CSM. Ea susține că Dodon și PSRM doresc „să-și subordoneze justiția”. „Sper că plenul parlamentului va vota pentru numirea doamnei Puică la CSM. Noi avem nevoie de judecători profesioniști și integri, mai ales la Curtea Supremă de Justiție”, a spus Hriptievschi.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Patru secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului, reamplasate din cauza riscurilor de securitate

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis reamplasarea mai multor secții de votare destinate alegătorilor din stânga Nistrului, după ce Inspectoratul General al Poliției a avertizat asupra unor posibile alerte cu bombă și provocări în zona de securitate. Potrivit CEC, măsura are scopul de a preveni riscurile de securitate în ziua alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.

„În astfel de situații, intervenția echipelor specializate ar fi dificilă, întrucât deplasarea acestora în zona de securitate se poate realiza doar cu aprobarea Comisiei Unificate de Control, iar obținerea acestuia este practic imposibilă în termen scurt de timp”, se arată în comunicatul CEC.

Noile locații pentru secțiile de votare sunt:

  • nr. 37/8 din satul Doroțcaia, raionul Dubăsari, mutată în municipiul Chișinău.
  • nr. 37/3 și 37/4 din satul Varnița, raionul Anenii Noi, mutate în orașul Anenii Noi;
  • nr. 37/6 din satul Hagimus, raionul Căușeni, mutată în orașul Căușeni;
  • nr. 37/7 din comuna Cocieri, raionul Dubăsari, mutată în municipiul Chișinău.

De asemenea, pentru a gestiona eficient eventualele incidente, CEC a stabilit locații de rezervă pentru alte secții de votare din stânga Nistrului:

  • pentru secția de votare nr. 37/2 din satul Gura Bîcului, raionul Anenii Noi, în comuna Calfa, Anenii Noi;
  • pentru secția de votare nr. 37/5 din satul Copanca, raionul Căușeni, în satul Chircăiești, raionul Căușeni;
  • pentru secția de votare nr. 37/9 din satul Sănătăuca, raionul Florești, în satul Cunicea, raionul Florești;
  • pentru secțiile de votare nr. 37/10 și 37/11 din orașul Rezina, raionul Rezina, în satul Cinișeuți, raionul Rezina;
  • pentru secția de votare nr. 37/12 din comuna Răscăieți, raionul Ștefan Vodă, în orașul Ștefan Vodă, raionul Ștefan Vodă.

Amintim că CEC a decis anterior organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: