Deputatul socialist Vlad Batrîncea a transmis un apel către organizațiile internaționale și misiunile diplomatice, în legătură cu deschiderea a doar 12 secții de votare pentru cetățenii de pe malul stâng al Nistrului la alegerile parlamentare. Acesta acuză autoritățile ar fi încălcat „principiile democratice și drepturile electorale ale cetățenilor”.
„Decizia contrazice datele oficiale, potrivit cărora în raioanele de est sunt înregistrați peste 275 de mii de alegători. În același timp, pentru diaspora din străinătate au fost deschise 301 secții, fapt pe care deputatul îl califică drept discriminare și încălcare a principiului egalității în fața legii”, se menționează în comunicatul PSRM.
Socialistul afirmă că decizia CEC ar fi „influențată politic” și îl acuză pe noul vicepremier pentru Reintegrare, Roman Roșca, de presupusă implicare în proces. Batrîncea mai susține că astfel de acțiuni „ar submina independența instituțiilor electorale și ar transforma scrutinul într-o imitație a democrației”.
„Aceste decizii afectează nu doar legitimitatea internă a alegerilor, dar și credibilitatea internațională a Republicii Moldova, care pretinde la standarde democratice și la integrare europeană”, a declarat Batrîncea.
NewsMaker a solicitat comentariu cu privire la acuzațiile lansate de Vlad Batrîncea de la serviciul de presă al CEC și cel al Biroului Politici de Reintegrare. La momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Roman Roșca, a comentat situația secțiilor de votare pentru cetățenii din regiunea transnistreană într-o declarație pentru presă la Guvern. Potrivit acestuia, statistica participării la vot arată că cele 12 secții aprobate sunt suficiente.
„Conform statisticilor, cetățenia Republicii Moldova o dețin în jur de 360 mii de cetățeni, dar dacă să ne uităm în medie pentru ultimii zece ani de zile, media de participare este de 30 de mii de alegători ceea ce nu depășește 12 secții de vot. Fiindcă 12 secții îndeamnă în jur de 36 de mii de buletine vot”, a explicat vicepremierul.
***
Amintim că, pe 24 august, Comisia Electorală Centrală a decis că la alegerile parlamentare vor fi deschise 12 secții de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului. Anterior, Tiraspolul a emis o adresare către Parlamentul de la Chișinău, în care solicita constituirea a 41 de secții.
Pe 20 august, vicepremierul pentru Reintegrare, Roman Roșca, a confirmat că autoritățile analizează posibilitatea reducerii numărului secțiilor de votare destinate alegătorilor din stânga Nistrului la scrutinul parlamentar din această toamnă. Oficialul a argumentat că obiectivul este organizarea unui proces electoral corect și bazat pe libera exprimare, având în vedere că, la scrutinele anterioare, au existat cazuri de vot organizat și influențat.
Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a explicat că numărul secțiilor de votare deschise pentru alegătorii de pe malul stâng depinde de participarea cetățenilor din stânga Nistrului la scrutinele precedente. Conform Codului electoral, la formarea secțiilor, CEC ține cont de dinamica votării din ultimele trei cicluri electorale. De asemenea, instituția trebuie să ia în considerare informațiile și propunerile autorităților responsabile de politici de reintegrare și securitate.
În procesul de elaborare a propunerilor se mai iau în calcul „organizarea administrativ-teritorială, specificul căilor de acces și al comunicațiilor, precum și asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral și la organele electorale competente”.
La alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 2024 au fost deschise 30 de secții de votare pentru cetățenii din regiunea transnistreană, care au fost amplasate în 21 de localităţi de pe malul drept al Nistrului şi în raionul Dubăsari.
Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse.
