parlament.md

Socialiștii se declară îngrijorați: „Țara noastră nu are nevoie de drone militare, ci de resurse energetice ieftine”

Socialiștii se declară îngrijorați de ultimele vizite în Moldova ale unor oficiali NATO și miniștri ai apărării din țările UE. Într-un comunicat emis pe 3 octombrie, PSRM remarcă „retorica militaristă” a autorităților și remarcă că Moldova „nu are nevoie de drone militare”. Reacția vine la scurt timp după ce pe internet a fost răspândită o informație falsă, cu privire la o eventuală mobilizare în Moldova. Aceasta a fost negată de Ministerul Apărării.

PSRM a reiterat necesitatea consolidării statutului de neutralitate al statului nostru.

„Neutralitatea ne protejează împotriva unor potențiale încercări de a implica țara noastră în conflicte străine. În situația actuală dificilă, autoritățile moldovenești sunt obligate să facă cele mai echilibrate, înțelepte și responsabile declarații și acțiuni. Declarațiile zgomotoase sunt absolut nepotrivite”, se arată în comunicatul socialiștilor.

În același timp, socialiștii  au făcut un apel către partenerii externi ai Moldovei.

Partidul Socialiștilor respectă partenerii externi ai Republicii Moldova și dorința lor de a ajuta țara noastră, dacă acest suport este în deplină concordanță cu interesele naționale ale statului nostru. În același timp, facem apel către toți partenerii externi ai Republicii Moldova să respecte dorința poporului nostru multinațional de a trăi în pace și armonie în țara noastră. (…) Țara noastră nu are nevoie de drone militare, ci de resurse energetice ieftine, investiții în economie, crearea de noi locuri de muncă, indexarea pensiilor și prestațiilor sociale”, se mai arată în declarație.

Declarația PSRM a fost publicată la scurt timp după ce, pe internet, a început să fie răspândită informația despre o eventuală mobilizare în R. Moldova. Ministerul Apărării a negat-o.

Pe 1 octombrie la Chișinău au venit în vizită miniștrii Apărării ai Germaniei și României, iar pe 29 septembrie, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a avut o întrevedere cu locțiitorul Asistentului Secretarului General NATO pe afaceri politice și politică de securitate, Javier Colomina, care a venit în Moldova. Atunci, oficialul a declarat că NATO respectă neutralitatea constituțională a Republicii Moldova și va continua să acorde asistența necesară în modernizarea instituției de apărare în cadrul relațiilor de colaborare stabilite de peste două decenii.

Precizăm că primele contacte ale Republicii Moldova cu Alianţa Nord-Atlantică au fost stabilite după declararea independenţei ţării. La 20 decembrie 1991, la Bruxelles, a avut loc reuniunea Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică (CCNA), creat urmare hotărârii reuniunii la nivel înalt a ţărilor membre NATO de la Roma din 7-8 noiembrie 1991. Scopul creării CCNA a fost instituirea unui organism permanent de consultări între adversarii de altă dată pe principalele subiecte de securitate europeană. La prima reuniune CCNA a participat Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, ţara noastră devenind astfel stat membru al acestui Consiliu.

În luna ianuarie a acestui an, Cabinetul de miniștri a aprobat în cadrul ședinței de Guvern Planul Individual de Acțiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO (IPAP). Din anul 2006, Planul este actualizat periodic și se bazează pe principiul constituțional de neutralitate și dezideratul de modernizare a sistemului de securitate și apărare.

 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu și Nicușor Dan, prezenți la deschiderea „Marii Dictări Naționale 2025”: „România și R. Moldova au nevoie una de cealaltă”

Președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan, au participat pe 31 august la deschiderea evenimentului „Marea Dictare Națională”, care s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Cei doi șefi de stat au ținut discursuri și s-au adresat participanților. Maia Sandu a vorbit despre importanța limbii române, subliniind că aceasta este „busola identității” cetățenilor țării noastre. La rândul său, Nicușor Dan a remarcat că este limba română una dintre legăturile dintre România și Republica Moldova și și-a exprimat deschiderea pentru a construi și alte conexiuni între cele două maluri ale Prutului. El a spus că cele două țări „au nevoie una de cealaltă”.

În mesajul său, Maia Sandu a subliniat că limba română nu trebuie celebrată doar o dată pe an, ci trebuie cinstită zilnic – prin a vorbi corect, a scrie îngrijit și a folosi bogăția vocabularului ei.

Limba română este legătura noastră cu trecutul – cu scriitorii, cântăreții și profesorii care au luptat pentru ea – dar și cu viitorul, cu copiii care o vor folosi pentru a construi știința, cultura și arta de mâine. Cuvântul este o putere mare. El nu este un dat. Au fost vremuri când, doar pentru că rosteai numele limbii române, riscai să fii batjocorit sau prigonit. Astăzi putem vorbi liber – și trebuie să apărăm și să prețuim acest drept fundamental pentru noi și pentru generațiile viitoare”, a spus ea.

Șefa statului a mai menționat că româna nu este doar limbă oficială a UE, ci se răspândește pe tot continentul european și dincolo de el. „Nu mai este ceva neobișnuit să o auzim pe străzile din Roma, Paris sau Londra, în piețele din Berlin și Madrid, dar și peste Ocean – în Statele Unite, Canada ori chiar în îndepărtata Australie. Este un motiv de bucurie și mândrie deopotrivă. Oriunde mergem, limba română rămâne busola identității noastre și legătura vie cu rădăcinile”, a adăugat aceasta.

La rândul său, Nicușor Dan a mărturisit că a considerat mereu româna „un dat” – fiind limba în care a vorbit și studiat, însă și și-a exprimat aprecierea pentru eforturile Republicii Moldova pentru a o păstra.

Dvs., în opinia mea, ați dat un exemplu lumii întregi prin lupta pe care ați dat-o în timp, în ciuda tuturor presiunilor, pentru a păstra această limbă și această identitate. Și acum, din nou, sunteți, în opinia mea, un exemplu pentru Europa și pentru lumea întreagă pentru modul în care încercați să apărați democrația în fața acelorași presiuni care vin din aceiași parte și dovediți prin asta că sunteți mai europeni decât europenii și că locul dvs. este în Uniunea Europeană”, a spus liderul de la București.

Totodată, el a vorbit și despre legăturile dintre cele două maluri ale Prutului – una dintre care este limba comună.

Limba română, dincolo de a fi o identitate, este o responsabilitate pentru fiecare dintre noi. România și R. Moldova sunt țări care au valori comune și care au nevoie una de cealaltă. Și este responsabilitatea noastră să ne ajutăm unii pe ceilalți, astfel încât aceste două țări să aibă un viitor luminos în lumea pe care o construim noi toți. Din partea României, din partea mea personal – toată prietenia și toată deschiderea pentru a construi aceste legături”, a precizat președintele Dan.

La „Marea Dictare Națională”, care se află la a treia ediție și se desfășoară tradițional de Ziua Limbii Române, au participat peste 2 000 de oameni. Anul trecut, evenimentul a adunat peste 1 800 de participanți.

Amintim că Republica Moldova marchează anual Ziua Limbii la data de 31 august. Aceasta este celebrată de 36 de ani, după decretarea, în 27 august 1989, a limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină, rol consfințit şi în Declarația de independență adoptată pe 27 august 1991.

România a declarat data de 31 august Ziua Limbii Române în anul 2011.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: