Zelenskiy/Telegram

Soldați nord-coreeni, luați prizonieri de ucraineni în regiunea Kursk. Prima dovadă oficială a participării nord-coreenilor în lupte

Președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a anunțat, pe 11 ianuarie, că trupele ucrainene au luat prizonieri doi soldați din Coreea de Nord. S-a întâmplat în regiunea Kursk din Rusia. Cei doi au fost transportați la Kiev, pentru a fi interogați de către Serviciul de Securitate al Ucrainei. Zelenski a publicat fotografii cu prizonierii și un carnet de serviciu militar rus, care ar aparține unuia dintre aceștia. În timpul interogatoriului, unul dintre cei doi a spus că s-a născut în 2005, își desfășura serviciul militar în Coreea de Nord din 2021 și ocupa funcția de trăgător. Potrivit Meduza, până acum nu existau dovezi directe ale participării nord-coreenilor în războiul rus împotriva Ucrainei. 

„Acești doi soldați au fost răniți, dar au supraviețuit”, a comunicat președintele Ucrainei, pe 11 ianuarie, pe Telegram. Potrivit lui Zelenski, operațiunea de capturare a soldaților din Coreea de Nord a fost extrem de complexă. El a adăugat că soldații ruși și nord-coreeni deseori elimină soldații răniți pentru a nu lăsa dovezi ale implicării Coreei de Nord în războiul împotriva Ucrainei.

Totodată, el a asigurat că prizonierii din Coreea de Nord, la fel ca și ceilalți prizonieri de război, primesc îngrijirile medicale necesare. De asemenea, el a dat indicații Serviciului de Securitate al Ucrainei să asigure accesul jurnaliștilor la prizonieri pentru ca „lumea să afle adevărul”.

Zelenski a publicat fotografii cu prizonierii și un carnet de serviciu militar rus, care ar aparține unuia dintre aceștia. Numele soldatului indicat în biletul militar este Antonin Aranzîn.

Zelenskiy/Telegram
Zelenskiy/Telegram
Zelenskiy/Telegram
Zelenskiy/Telegram
Zelenskiy/Telegram

Potrivit rbc.ua, în timpul interogatoriului, soldatul din Coreea de Nord, care avea asupra sa un bilet militar, le-a spus angajaților Serviciului de Securitate al Ucrainei că acest document i-a fost eliberat în Rusia în toamna anului 2024. Conform spuselor sale, în acea perioadă, o parte din unitățile de luptă ale Coreei de Nord au efectuat antrenamente de coordonare cu grupările rușilor pe parcursul unei săptămâni. El a mai spus că s-a născut în 2005, ocupa funcția de trăgător și își desfășura serviciul militar în Coreea de Nord din 2021. Prizonierul a menționat că a venit în Rusia pentru exerciții, nu pentru a lupta în războiul împotriva Ucrainei.

În Ucraina au fost publicate și imagini cu momentul în care unul dintre cei doi soldați a fost capturat.

Potrivit Meduza, informații despre faptul că soldați din Coreea de Nord sunt trimiși în regiunea Kursk au apărut pentru prima dată toamna trecută. Potrivit autorităților din Ucraina, Statele Unite și Coreea de Sud, Phenianul a trimis între 10 000 și 12 000 de soldați la război. Rusia nu a confirmat oficial, dar nici nu a infirmat participarea soldaților nord-coreeni la război.

Publicația a adăugat că până acum nu existau dovezi directe ale participării nord-coreenilor în lupte, însă au existat un număr semnificativ de dovezi indirecte. Una dintre cele mai evidente se consideră mai multe video-uri, publicate la mijlocul lunii decembrie pe canalele de Telegram ucrainene, în care se presupune că erau arătate atacurile asupra pozițiilor ucrainene în regiunea Kursk. Comportamentul celor care atacau în videoclipuri era extrem de neobișnuit pentru soldații armatei ruse — aceștia avansau în atac direct, fără a se opri nici măcar sub focul de artilerie precis sau loviturile cu drone.

La sfârșitul lunii decembrie, Zelenski a declarat că forțele armate ucrainene au capturat mai mulți soldați nord-coreeni, în regiunea Kursk. Însă din cauza rănilor grave, aceștia au murit. Președintele Ucrainei adăuga că „soldații ruși și supraveghetorii nord-coreeni nu sunt deloc interesați de supraviețuirea acestor coreeni”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Natalia Morari

Natalia Morari a comentat informația privind posibila interdicție în spațiul Schengen, alături de Ion Ceban: „Nu am confirmare oficială”

Ex-jurnalista Natalia Morari, care în ultimul an este implicată în politică și a candidat inclusiv la funcția de președinte al țării, a comentat informațiile apărute în presa din Moldova și România despre posibila interdicție în spațiul Schengen alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale:

„Știu că așteptați o reacție din partea mea, dar știrea e prea serioasă ca să comentez ceea ce a apărut doar pe surse. Nu am deocamdată nicio confirmare oficială. Dacă va apărea, neapărat voi veni cu o reacție”, a scris aceasta.

Al doilea nume vehiculat în presa din Moldova și România, privind interdicția în spațiul Schengen este cel al ex-premierului Vasile Tarlev, în prezent lider al Partidului „Viitorul Moldovei”. El nu a comentat deocamdată informațiile. De menționat că, în dimineața de 9 iulie, Tarlev a expediat presei un comunicat în care a informat despre participarea la conferința științifico-practică organizată de Universitatea „Ovidius” din Constanța. În seara de 9 iulie, pe pagina de Facebook a acestuia a fost publicată o secvență dintr-un interviu oferit presei române.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

***

Precizăm că Natalia Morari a activat peste 15 ani în domeniul jurnalismului politic din Republica Moldova. De-a lungul timpului a lucrat la TV8, unde a avut propria emisiune politică și făcut parte din Consiliul de administrare al televiziunii. În 2021, Morari a părăsit Consiliul de administrare al televiziunii, invocând „presiunii” din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Morari a declarat că SIS o șantaja cu informații despre viața ei personală și a dezvăluit că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, care ulterior a fost anunțat în căutare. Informația despre legătura lui Morari cu Platon a provocat un scandal, deoarece s-a aflat că ea a făcut interviuri cu el în timp ce erau deja într-o relație. În final, emisiunea ei de la TV8 a fost închisă definitiv, iar Morari a devenit unul dintre primele și puținele exemple de „cancel culture” în comunitatea profesională și politică din care făcea parte.

După acest eveniment, Natalia Morari a devenit o voce critică față de actualul președinte al țării, Maia Sandu, și partidului de guvernare, pe care i-a susținut în trecut.

În mai 2024, ex-jurnalista a fost organizatoarea unei întâlniri dintre mai mulți lideri politici de opoziție, care a avut drept scop discutarea posibilității de a identifica un candidat comun la alegerile pentru funcția de președinte – o inițiativă a socialistului Igor Dodon. Într-un final, inițiativa a eșuat, iar în luna iulie, Natalia Morari și-a anunțat intenția de concura la scrutinul prezidențial în calitate de „candidat independent”.

În martie 2025, ea a realizat un interviu cu fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: