NewsMaker

Transportatorii au claxonat în PMAN: vor tarife mai mari la călătorii. Guvernul: „Mai întâi transport sigur și calitativ”

Pe 9 iulie, mai mulți transportatori au protestat în PMAN din Chișinău. Manifestația a fost organizată de Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA). Președintele Consiliului APOTA, Oleg Alexa, a declarat că protestele vor continua până când cele trei revendicări ale manifestanților, printre care adoptarea unei metodologii de calcul care „va duce inevitabil la creșteri de tarif”, vor fi executate întocmai. De cealaltă parte, Guvernul susține că „nu poate exista o majorare a tarifelor fără respectarea unor standarde minime de calitate”.

Ce vor protestatarii

Pe 9 iulie, mai multe unități de transport au claxonat în Piața Marii Adunări Naționale. Oleg Alexa a spus că transportatorii insistă asupra a trei revendicări. Prima – necesitatea ca Guvernul să adopte și să publice metodologia de calcul pentru serviciile de transport.

„Noi suntem în iulie 2025, nu avem nici tarife noi, nici o metodologie aprobată. (…) Ce înseamnă pentru noi lipsa metodologiei? În jur de doi ani de zile, noi suntem cu un tarif înghețat. Lipsa de metodologie înseamnă că nu putem adapta tariful nostru la fluctuațiile care sunt pe piață. Ce înseamnă pentru noi asta? Noi nu putem recupera cheltuielile, nu putem da salarii la șoferi”, a comunicat el. „Odată cu adoptarea metodologiei se va duce inevitabil la creșteri în prima perioadă, ulterior acest tarif ar trebui să fluctueze în dependență anumiți de factori”, a mai spus Alexa.

NewsMaker

A doua revendicare este legată de „proiectul hotărârii de guvern prin care Ministerul Infrastructurii încearcă să promoveze sistemele e-GPS și e-Bilet”.

„Cerința noastră este retragerea acestui proiect. (…) Sistemul e-GPS nu are nimic cu digitalizarea. (…) Sistemul e-GPS este o pârghie de control prin care va fi înzestrată ANTA pentru a colecta online informația privind poziționarea unităților de transport. (…) Aceasta nu înseamnă altceva decât colectarea datelor cu caracter personal. (…) Prin sistemul e-Bilet, statul dorește să intervină pentru a face o verigă artificială, gestionată exclusiv de stat, prin care toți operatorii de transport vor fi obligați să vândă bilete oricărui călător numai dacă aceste sisteme vor fi gestionate cu sistemul ANTA. (…) Noi, transportatorii, trebuie să implementăm la libera noastră alegere sisteme electronice de plată sau aparate de casă. (…) Iar Serviciul Fiscal de Stat, nu ANTA, imediat ce s-a eliberat un bilet online să vadă că agentul acela economic a încasat o sumă de bani. Noi le-am spus că facem asta și atingem scopul fiscalizării”, a comunicat Alexa.

A treia revendicare, a adăugat Alexa, se referă la adaptarea unităților de transport pentru a permite transportarea persoanelor cu nevoi speciale. Totuși, el a precizat: „Trebuie să facem o precizare, vinerea trecută, ANTA ne-a informat că scrisorile prin care ne-au obligat să adaptăm toate unitățile de transport au fost retrase. Ei au motivat prin faptul că de fapt au urmărit alt scop, să acumuleze informații, dar nu să ne instituie obligațiuni”. „Aceste persoane trebuie să dispună de posibilitatea de transportare. Aceasta este obligațiunea statului. (…) Statul trebuie să contribuie financiar. Noi nu ziceam „nu”, noi spunem că nu putem în condițiile acestor reglementări, nici tehnic și nici financiar. (…) Retragerea scrisorii ANTA nu a rezolvat problema. Temelia problemei a rămas. (…) Toți trebuie să găsească soluții pentru a asigura ca aceste persoane să se deplaseze”, a mai spus Alexa.

NewsMaker

„Protestul nostru va continua până toate trei subiecte nu vor fi executate întocmai așa cum noi vom cere. Niciun fel de executare parțială. (…) Noi nu ne vom opri până nu vom atinge scopul. Dacă runda de trei proteste nu va duce la rezultate, atunci vă vom anunța despre următoarea rundă de proteste prin care vom decide deja în ce formă vom protesta, în ce număr și când”, a comunicat Alexa.

Reacția Guvernului

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că „nu poate exista o majorare a tarifelor fără respectarea unor standarde minime de calitate”.

„Guvernul pune stop pe propunerea transportatorilor de a majora tarifele. Transportatorii solicită majorarea prețurilor biletelor pentru pasageri, dar refuză să îmbunătățească condițiile de călătorie, să asigure transparența financiară și să implementeze cerințele Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale care ar elimina plățile informale pentru autorizațiile de transport. (…) Aceste practici nu pot continua, nu poate exista o majorare a tarifelor fără respectarea unor standarde minime de calitate, siguranță și confort în beneficiul pasagerilor. Mai întâi transport sigur și calitativ, bilete vândute electronic și transparent, mai multe rute pentru cetățeni și abia apoi poate fi discutată metodologia de tarifare”, a comunicat Vodă.

Actualizare: Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale susține că metodologia pentru calculul tarifelor la transport este aproape gata, fiind în etapa de aprobări. Dacă transportatorii susțin că această metodologie „va duce inevitabil la creșteri de tarif” pentru călători, ministerul afirmă că documentul prevede „reguli clare pentru stabilirea prețurilor biletelor, astfel încât acestea să fie corecte atât pentru pasageri, cât și pentru transportatori”. Ministerul mai adaugă că este deschis față de preocupările manifestanților și că „rămâne ferm angajat în dialog pentru modernizarea sistemului de transport”.

***

Pe 24 iunie, APOTA a acuzat Ministerul Infrastructurii și ANTA de inacțiune, abuzuri și presupuse scheme de corupție. Într-un apel public, organizația a avertizat că lipsa unei metodologii tarifare, impunerea sistemelor e-GPS și e-Bilet, dar și obligația de adaptare a vehiculelor pentru persoanele cu dizabilități pun în pericol activitatea transportatorilor. APOTA a amenințat cu proteste dacă autoritățile nu vor răspunde solicitărilor.

În reacție, Guvernul a declarat că Ministerul Infrastructurii „are ușile deschise” pentru dialog, iar în privința acuzațiilor de corupție, a îndemnat părțile să prezinte probe autorităților competente.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a declarat că „nu există problema aceasta legată de persoanele cu necesități speciale”. Potrivit ministrului, agenții economici trebuiau să informeze „dacă există măcar o mașină în parcul lor care ar putea prelua pasageri cu necesități speciale”.

La două zile după ce a amenințat cu proteste, APOTA a anunțat organizarea a trei manifestații în Chișinău: în PMAN (pe 9 iulie), în fața Misiunii UE și la sediul ANTA.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

kremlin.ru

Rusia și Belarus dedică 75 de pagini Moldovei, într-un raport despre drepturile omului. Dodon, printre cei mai citați

Considerate vinovate pentru încălcarea drepturilor omului și în timp ce sunt acuzate că își continuă eforturile de eliminare a societății civile în țările lor, Rusia și Belarus au decis să analizeze situația drepturilor omului în mai multe state, inclusiv în Republica Moldova. Ministerele de Externe ale celor două țări au dedicat 75 de pagini Republicii Moldova într-un raport. Acestea susțin că „situația privind respectarea drepturilor fundamentale ale omului în Republica Moldova continuă să se degradeze” și îi citează în raport pe Dodon, Nesterovschi sau pe Petrov — unul dintre adjuncții bașcanei Găgăuziei.

„Situația privind respectarea drepturilor fundamentale ale omului în Republica Moldova continuă să se degradeze”, a comunicat, pe 9 iulie, Ministerul de Externe al Rusiei, cu referire la raport. „După începerea de către Rusia a operațiunii militare speciale pentru denazificarea și demilitarizarea Ucrainei și protejarea populației pașnice din Donbas, în Moldova, în general, s-au înregistrat schimbări în rău pentru cetățenii ruși și locuitorii vorbitori de limbă rusă”, a mai declarat ministerul rus. Documentul propriu-zis a fost publicat pe 24 iunie curent. 

În raport, Republicii Moldova i-au fost dedicate 75 de pagini. În total, raportul are în jur de 1800 de pagini.

Referindu-se la situația din țara noastră, ministerele din Rusia și Belarus l-au citat sau menționat pe socialistul Igor Dodon de nouă ori. În raport au fost menționați și Victor Petrov — unul dintre adjuncții bașcanei Găgăuziei, deputatul Alexandr Nesterovschi, dat în urmărire internațională după condamnarea la 12 ani de închisoare, precum și deputata comunistă Diana Caraman.

În debutul raportului se menționează că „forțele aflate la guvernare duc țara spre un colaps economic total, către o dependență completă de instituțiile financiare occidentale și spre o catastrofă demografică”. 

Ministerele de Externe ale Rusiei și Belarusului s-au referit în raport inclusiv la „atitudinea statului față de propria istorie și identitate”, menționând că „ceea ce se întâmplă astăzi în Moldova este o copie fidelă a proceselor observate în Ucraina”. „Chișinăul depune toate eforturile pentru a rupe legăturile istorice dintre Rusia și Moldova, ale căror culturi sunt reciproc apropiate”, se comunică în document. 

Ministerele Rusiei și Belarusului s-au referit și la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, menționând că acestea au fost „evenimentele politice centrale ale anului trecut în republică”. „Campania electorală a fost caracterizată de un număr fără precedent de încălcări și falsificări, precum și de represalii în masă împotriva opoziției și a mass-media independente”, se arată în raportul celor două ministere. Iar printre încălcări acestea menționează faptul că „nu i-au permis lui Vasile Bolea, din blocul „Victoria”, să se înregistreze drept candidat la funcția de președinte”. 

Cele două ministere au mai spus că „la adresa de email a Ambasadei Rusiei din Chișinău ajung plângeri din partea cetățenilor vorbitori de limbă rusă, care semnalează discriminarea lor atunci când se adresează instituțiilor de stat și municipale, deoarece funcționarii moldoveni au refuzat să comunice și să ia în considerare cererile cetățenilor în limba rusă”. 

Totodată, au vorbit despre „proceduri de verificare și interogatorii îndelungate și riguroase” pentru rușii care vin în Moldova sau „practica distructivă de a interzice intrarea în Moldova a cetățenilor Federației Ruse și conaționalilor ruși care locuiesc în Republica Moldova”. 

Cele două ministere s-au referit și la faptul că pe teritoriul Republicii Moldova a fost interzisă confecționarea, promovarea, purtarea sau răspândirea panglicii Sf. Gheorghe și a literelor „Z” și „V”, utilizate drept semne distinctive ale armatei ruse în războiul împotriva Ucrainei. 

„Aceste modificări legislative au provocat nemulțumirea unei părți a societății moldovenești. Printre cei care s-au opus interdicției s-a numărat și fostul președinte al Moldovei, Igor Dodon, care a calificat-o drept neconstituțională. El a participat la evenimentele festive dedicate zilei de 9 mai și a purtat în mod demonstrativ panglica Sfântului Gheorghe. Pentru aceasta, politicianul a fost amendat. (…) Găgăuzia s-a pronunțat, de asemenea, împotriva interdicției de a purta panglica Sfântului Gheorghe”, se arată în raport.

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova nu au reacționat deocamdată la raportul publicat de Rusia și Belarus.

***

Declarațiile Ministerului rus de Externe cu referire la raportul comun cu Belarus au fost făcute în aceeași zi cu decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a emis două hotărâri în dosarele împotriva Rusiei. În prima decizie, instanța a recunoscut Moscova responsabilă pentru prăbușirea unui avion în urma căreia au murit 298 de persoane. În cea de-a doua hotărâre se precizează că Rusia a încălcat dreptul internațional în timpul războiului din Ucraina. Este primul caz în care o instanță internațională recunoaște Moscova responsabilă atât pentru doborârea avionului, cât și pentru încălcări ale drepturilor omului în timpul invaziei totale din Ucraina din 2022.

Mai precizăm că, în luna mai 2025, Consiliul European a impus măsuri restrictive împotriva mai multor persoane responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului, reprimarea opoziției democratice și activități care subminează grav statul de drept în Rusia. Au fost vizați de aceste măsuri membri ai sistemului judiciar rus: judecători, procurori, reprezentanți ai Curții Supreme a Federației Ruse și ai instanțelor regionale, precum și membri ai Comisiei de Anchetă implicați în fabricarea unor cauze împotriva mai multor activiști.

În contextul Belarusului, în 2025, la cea de-a 58-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, desfășurată la Geneva, s-a comunicat că, în anul 2024, peste 7.500 de persoane au fost judecate pe baza unor acuzații motivate politic. Totodată, s-a raportat că, înaintea alegerilor prezidențiale din 2025, autoritățile belaruse și-au continuat eforturile de eliminare a societății civile și a spațiului democratic de orice sursă potențială de disidență. În același an, au fost lichidate încă 228 de organizații ale societății civile. În plus, 87 de organizații și 1.168 de persoane au fost incluse pe listele de „extremiști”, ceea ce atrage după sine urmărirea penală.

Menționăm că, pe 10 iulie, se împlinesc 1 233 de zile de la lansarea invaziei la scară largă a Federației Ruse asupra Ucrainei. Anterior, Parlamentul European l-a acuzat pe Alexandr Lukașenko că a participat la invazia Federației Ruse în Ucraina, prin furnizarea munițiilor și echipamentelor trupelor ruse, precum și prin deportarea forțată a copiilor ucraineni.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: