parlament.md

Soluție de compromis? Propunerea Olesei Stamate pentru cei indignați de modificările la Legea cu privire la avocatură

După ce mai mulți avocați s-au arătat indignați de un amendament înaintat de președinta Comisiei Juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, la legea cu privire la avocatură. Parlamentara vine cu o reacție și declară că anume abuzurile au dus la dorința avocaților de a fi protejați. Totuși, Stamate propune o soluție de compromis pentru avocați: aceștia, cel puțin până la finalizarea evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor, să beneficieze de imunitate similară judecătorilor și cea care este propusă pentru deputați, cu excepția infracțiunilor de corupție și cazurilor de flagrant

Amendamentul înaintat de Stamate prevede excluderea aliniatului 2 din articolul 52 al legii cu privire la avocatură. Acesta are următorul conținut: „avocatul nu poate fi reținut, supus aducerii silite, arestat, percheziționat fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților, cu excepția infracțiunii flagrante”. În acest fel, odată cu excluderea din lege a normei propuse în document, avocații vor putea fi reținuți, supuși aducerii silite, arestați și percheziționați – fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților.

Stamate declară că anul trecut a fost modificată Legea avocaturii prin care a fost exclus examenul de accedere în fucția de avocat a procurorilor și judecătorilor – „excludere vehement criticată de avocați, dar și de noi”, a precizat Stamate.

„Totodată, a fost adoptată încă o modificare așa, mai pe sub masă. (Ne)surprinzător această modificare propusă de Marina Tauber instituia o imunitate disproporționată avocaților, astfel încât art. 52 alin. (2) din Legea avocaturii la moment sună în felul următor: (2) Avocatul nu poate fi reținut, supus aducerii silite, arestat, percheziționat fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților, cu excepția infracțiunii flagrante”, comunică deputata.

Prin urmare, ea spune că înțelege despre comiterea abuzurilor din partea organelor procuraturii în trecut – „și, drept consecință, anume aceste abuzuri au dus la apariția dorinței avocaților de a fi protejați. Scopul nostru din totdeauna a fost să facem ordine în sistem, să nu permitem abuzurilor să aibă loc”, spune președinta Comisiei.

Stamate mai declară că judecătorii au un anumit grad de imunitate. „Și totuși când ține de infracțiunile de corupție și de cazuri de flagrant, acordul CSM nu este necesar. Am înregistrat și un proiect de modificare a Constituției pentru a limita imunitatea deputaților în cazul infracțiunilor de corupție. Și în acest context, această imunitate a avocaților pare disproporționată. Printre avocați sunt mulți profesioniști onești, care-și fac meseria cu onoare și luptă cu corupția din sistem. Însă sunt și cazuri când avocatul acționează ca un ”intermediar” între client și judecător sau procuror. Și asemenea cazuri trebuie investigate și sancționate”, a precizat Stamate.

În acest fel, președinta Comisiei propune o soluție de compromis. „Ținând cont de faptul că sistemul procuraturii încă nu este unul curat, integru, o soluție de compromis ar fi ca avocații, cel puțin până la finalizarea evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor, să beneficieze de imunitate similară judecătorilor și cea care o propunem pentru deputați – adică – cu excepția infracțiunilor de corupție și cazurilor de flagrant. Și asta ar fi o măsură de compromis, care sper ca va fi agreată de avocați. Or, nici în România, de exemplu, legislația nu prevede vreo încuviințare pentru acțiunile de urmărire penală împotriva avocaților, a conchis Stamate.

***

De menționat că mai mulți avocați s-au arătat indignați de un amendament înaintat de președinta Comisiei Juridice, numiri și imunități, deputata Olesea Stamate la legea cu privire la avocatură. Aceștia au declarat că modificările propuse atentează la independența avocatului, precum și a profesiei. Prin urmare, avocații au declarat că este nevoie „de grevă și protest” pe marginea acestui subiect.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Vicepremier: Republica Moldova ar putea să se unească cu România, dacă procesul de aderare la UE va stagna

Autoritățile de la Chișinău va lua în considerare scenariul reunificării Republicii Moldova cu România, dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va stagna. Afirmația a fost făcută de Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării și vicepremier, într-un interviu pentru Euractiv.

Eugeniu Osmochescu a declarat că obiectivul Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Totodată, oficialul a spus că, în cazul în care procesul ar stagna, Chișinăul va lua în considerare alte posibilități.

El a descris o eventuală unire cu România drept una dintre opțiuni. „Acesta este planul B”, a declarat Osmochescu.

Întrebat dacă un astfel de scenariu ar schimba fundamental identitatea Republicii Moldova, ministrul Economiei a argumentat că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, iar mulți dintre ei dețin cetățenia română.

Există un cost. Acesta va trebui să fie suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar costul nu ar fi atât de mare precum cel al reunificării fostelor Germanii (de Est și de Vest – n. r.)”, a spus el.

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere, care necesită aprobare unanimă din partea tuturor statelor membre UE, a fost blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei. În urma alegerilor parlamentare ungare din aprilie, Fidesz – formațiunea care a guvernat țara timp de 16 ani – și prim-ministrul Viktor Orban au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul său, Peter Magyar, a devenit premier. Noul lider de la Budapesta a sugerat că nu se va opune avansării procesului de negocieri.

Recent, Euractiv a scris că Comisia Europeană se așteaptă ca primul cluster de negociere să fie deschis pe 16 iunie.

Actuala conducere a Republicii Moldova și-a propus drept obiectiv semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: