partidulsor.md

Șor se va întoarce în Moldova și se va alege cu o pedeapsă condiționată? Reacția Procuraturii Generale

În sistemul judiciar din Republica Moldova se fac anumite promovări care au urma să faciliteze revenirea lui Ilan Șor în Republica Moldova. Mai mult, acesta s-ar putea alege doar cu o pedeapsă condiționată. O ipoteză în acest sens a fost enunțată pe 14 decembrie de către deputatul Platformei DA, Dinu Plîngău. Contactați de NM, reprezentanții Procuraturii Generale au exclus orice eventuale negocieri sau înțelegeri cu Ilan Șor.

Potrivit lui Dinu Plîngău, din vara lui 2020 s-a ajuns la o „anumită înțelegere” care presupune că Ilan Șor s-ar putea întoarce fără împiedimente în Moldova. Mai mult, inițiativa ar avea legătură cu anumite modificări în sistemul judiciar. Mai exact, parlamentarul s-a referit la promovarea judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Este vorba de Tamara Chișcadoneva, Nadejda Toma, Oxana Robu, Anatolie Minciună, Nicolae Șova, Ghenadie Plămădeală, Aliona Miron.

„Am primit aceste informații din trei surse: în primul rând de la anumite servicii inteligente ale statului, din domeniul judiciar și, evident, din sfera politicului, că Ilan Șor ar intenționa să revină în Republica Moldova. Și se încearcă de a-i fi acordată o pedeapsă condiționată, ca în contextul alegerilor parlamentare acest individ să stea în libertate până când se judecă acest caz”, a declarat Plîngău.

De cealaltă parte, reprezentanții Procuratuii Generale dezmint informația.

„Vă asigurăm că este exclusă orice negociere sau înțelegere în acest sens a Procuraturii cu inculpatul Șor. Acuzarea oficială adusă lui Șor, pentru care insistă Procuratura, nu permite aplicarea unei pedepse cu suspendare”, a precizat reprezentanta instituției, Maria Vieru.

Deputatul Platformei DA a mai menționat că intenționa să prezinte în cadrul briefingului din 14 decembrie anumite informații despre judecătorii promovați la CSJ, din raportul SIS. Ținând însă cont de faptul că a aflat că de pe ordinea de zi a Comisiei juridice numiri și imunități a fost exclus acest subiect, Dinu Plîngău a renunțat să prezinte deocamdată informațiile pe care le deține.

***

Amintim că, în 2017, prima instanță l-a condamnat pe Ilan Țor la 7,5 ani de privare de libertate, cu toate că procurorii solicitau 19 ani de închisoare. Ulterior, decizia a fost atacată la Curtea de Apel, iar de atunci, ședințele de judecată au fost tergiversate. Între timp, Ilan Șor a devenit deputat în parlament, iar în iunie 2019 a părăsit țara și s-ar afla, în prezent, în Israel. Autoritățile israiliene au respins demersul procurorilor moldoveni, privind extrădarea lui Șor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Recunoașterea calificărilor medicilor și drepturile pacienților în UE: Moldova a trimis la Bruxelles două proiecte de lege

R. Moldova a transmis Comisiei Europene două proiecte de lege spre consultare. Primul vizează certificarea cadrelor medicale și recunoașterea calificărilor profesionale, iar al doilea creează cadrul pentru asistența medicală transfrontalieră, în scopul protejării drepturilor pacienților care accesează servicii medicale în statele europene. Informațiile au fost comunicate pe 30 decembrie de secretara generală adjunctă a Ministerului Sănătății, Svetlana Nicolaescu, în timpul unei conferințe de presă. Potrivit acesteia, proiectele urmează să fie adoptate în 2026, ca parte a pregătirii țării pentru etapa negocierilor de aderare.

Nicolaescu a anunțat că, pe parcursul anului 2025, Ministerul Sănătății a elaborat „două proiecte majore de legi cu relevanță strategică pentru integrarea europeană”.

„Unul din aceste pachete vizează certificarea cadrelor medicale și recunoașterea calificărilor profesionale și este menit pentru a sprijini mobilitatea profesională și standarde unitare de competență. Celălalt pachet legislativ creează cadrul pentru asistența medicală transfrontalieră și este menit să protejeze drepturile pacienților care accesează servicii medicale în statele europene”, a declarat reprezentanta Ministerului Sănătății.

Potrivit secretarei generale adjuncte, „aceste proiecte au fost transmise Comisiei Europene spre consultare și urmează să fie adoptate în anul 2026 ca parte a pregătirii pentru etapa de negocieri de aderare”.

„Adevărat, agenda europeană în domeniul sănătății este un proces complex. Cu toate acestea, Moldova rămâne ferm angajată să construiască un sistem de sănătate aliniat standardelor europene”, a mai spus reprezentanta Ministerului Sănătății. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă organizate de Ministerul Sănătății, dedicate realizărilor din sistemul de sănătate în anul 2025 și priorităților pentru anul 2026.

***

Amintim că Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022 și au început oficial negocierile de aderare pe 25 iunie 2024. În septembrie 2025, cele două state au finalizat procesul de screening bilateral. 

Pe 15 decembrie, autoritățile de la Bruxelles au anunțat că Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe 3 clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. În același timp, deschidearea oficială a negocierilor pe clustere, pe care Chișinăul a mizat până la finanul acestui an, rămâne blocată. Anterior, Cristina Gherasimov a declarat că motivul este că încă nu există o decizie politică unanimă în privința Ucrainei, cu care, actualmente, Republica Moldova parcurge împreună procesul de negociere. Menționăm că Ungaria se opune avansării negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, considerând că acest lucru ar putea atrage Uniunea Europeană în război și ar deturna banii contribuabililor europeni.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: