NewsMaker

Stoianoglo va contesta în instanță decizia privind evaluarea activității sale de către o comisie specială

Procurorul general suspendat din funcție Alexandr Stoianoglo intenționează să atace în judecată decizia Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), cu privire la inițierea unei evaluări a activității sale. Acesta a precizat că, în prezent, relația sa de muncă cu Procuratura este suspendată din cauza dosarului penal în care este vizat. De aceea, verificarea activității sale, atât timp cât se găsește sub urmărire penală, este imposibilă, susține Alexandr Stoianoglo.

Stoianoglo a declarat pentru NM că intenționează să conteste decizia CSP privind inițierea evaluării activității sale în calitate de procuror general. Acesta consideră că evaluarea este imposibilă atâta timp cât continuă urmărirea penală.

„În prezent, relația mea profesională cu Procuratura este suspendată”, a menționat Stoianoglo.

Mai mult, acesta consideră că viitoarea comisie specială va fi politizată. Stoianoglo a calificat drept „batjocură” faptul că CSP a solicitat Procuraturii Anticorupție să verifice plângerea fostului șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morarari (acesta s-a plâns că, pe 4 octombrie, în cadrul conferinței de presă, Stoianoglo a făcut dezvăluiri despre viața sa personală, care este componentă a dosarului penal și nu trebuie divulgată). Procurorul general suspendat susține că a acționat conform legii, iar informația pe care a făcut-o publică nu face parte la modul direct din dosarul penal și, prin urmare, poate fi divulgată.

Săptămâna trecută, președinta Comisiei Juridice a Parlamentului, deputatei Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate a precizat că decizia președintei țării de a cere CSP inițierea procedurii de evaluare a activității lui Alexandr Stoianoglo, în calitate de procuror general, are loc acum, întrucât dosarul penal al procurorului general suspendat „poate dura prea mult”.

***

Amintim că în data de 5 octombrie, Consiliul Suprem al Procurorilor a autorizat inițierea urmăririi penale împotriva lui Stoianoglo. Ancheta a fost încredințată procurorului Procurorului anticorupție Victor Furtună.

Pe numele său a fost inițiat un proces penal pe mai multe capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea acțiunilor de serviciu, corupere pasivă și declarații mincinoase în fața unor organe competente. Pe 8 octombrie, la expirarea termenului de 72 de ore de la reținerea sa, judecătorii au decis plasarea acestuia în arest la domiciliu. Stoianoglo susține că nu există probe împotriva sa și că dosarul ar fi unul politic. Avocații săi au depus o solicitare privind eliberarea sa, în timp ce procurorii au cerut plasarea acestuia în detenție în penitenciar. Ambele au fost respinse.

Pe 4 noiembrie, președinta țării Maia Sandu a transmis CSP o sesizare prin care a cerut evaluarea activității procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo.

Comisia va fi formată din 5 membri, care vor fi propuși de către președintele țării, Ministerul Justiției, CSP, CSM și de către procurorul general.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: